N - Limba Romana

126 ROMÂNĂ
în Basarabia, ceea ce însemna şi o modernizare a societăţii prin redimensionarea
valorilor: „norodul moldovenesc (...) trebuie întărit, mai întâi prin
lumina cărţii”. Un text concludent în acest sens este cel semnat Oc. Goga
şi intitulat sugestiv: La Carte!, în care poetul lansează acelaşi apel spre iluminare:
„În vălmăşagul aprins al acestor războiuri s-a făurit o armă, pe care
voi o cunoaşteţi. Cartea, cu îndemnurile şi poveţele ei încuiate între slovele
mărunte, este arma vremii nouă” 11 .
Pentru a stimula dragostea de carte şi de autoinstruire, în 1933 este instituită
Ziua cărţii, care va fi sărbătorită în fiecare an. „Această zi a cărţii deschide noi
drumuri pentru trudnica muncă de luminare a norodului, de întărire a conştiinţei
naţionale (...). Cititul în limba noastră era socotit de ruşi ca un mare
păcat şi de aceea am fost ţinuţi în întunericul neştiinţei. Moldovanul era numit
cu cuvinte de ocară: «mojic», «cap de bou». Situaţia însă s-a schimbat şi basarabenii
ar trebui să înţeleagă, să devină conştienţi de faptul că trebuie să ne
luminăm, să ne întărim sufletele şi să ne încălzim inimile la focul culturii” 12 .
Materialele publicate în acest săptămânal sunt o mărturie a faptului că ţaranii
basarabeni trebuiau convinşi de beneficiile ştiinţei de carte. În mentalul colectiv
era nevoie să se producă o breşă în acest sens. De aceea, colaboratorii
recurgeau la diverse stratageme. Iată una dintre ele: „Gospodarul Afanasie
Volovei din sat. Meşeni, jud. Orhei, cetind ziarul «Cuvânt Moldovenesc» în
timp de un an (1934), a făcut economie de o 100 vedre de vin pe care trebuia
să le bea în acest an, fie el singur, fie cu familia lui. Socotind numai 35 lei vadra,
se face suma de 3.500 lei; scos plata abonamentului acestui ziar, rămâne
suma de 3.380 lei, care erau să fie aruncaţi în vânt” 13 .
Îndemnul spre ştiinţa de carte este reiterat şi într-un număr din 1935: „Cartea
cea bună şi sfântă cuprinde comorile cele mai bogate pe care nimeni niciodată
nu ţi le poate fura. Tot din cărţi mai putem învăţa cum să creştem
copiii, cum să socotim, cât e de frumoasă ţara noastră, prin ce întâmplări au
trecut strămoşii noştri până ne-au lăsat moştenire această bogată şi frumoasă
ţară. Şi dacă, frate plugar, îţi vei aminti că în cărţi se află învăţături de felul
cum să-ţi îngrijeşti vitele, pământul, prisaca ş.a., nu vei mai zice că se potriveşte
cartea cu plugarul ca scripca cu iepurele...” 14 .
Săptămânalul a abordat o tematică vastă care transpare şi din rubricile sale:
Veşti din lumea întreagî, Ştiri din toatî ţara, Fel de fel, Din trecutul neamului
nostru, Scriitori şi publicişti români basarabeni, Gospodăreşti (Munca pământului,
Îngrăşarea pământului, Un mijloc de a mări roada sămănăturilor), Sfaturi
pentru sănătate, Sfaturi sufleteşti, Oameni mari ai Neamului românesc, Din înţălepciunea
poporului român, Folclor basarabean, Conferinţele „Astrei” basara-