N - Limba Romana

158 ROMÂNĂ
este una născută din contactul nemijlocit cu viaţa comunităţii omeneşti. La capitolul
reproşuri, Brăileanu va scoate în evidenţă că mişcarea sociologică autohtonă
a alunecat în sfera sociologiei internaţionale, ceea ce a făcut-o să devieze pentru
o clipă de la făgaşul unei evoluţii organice. Tot în acest curs, Brăileanu va lămuri
învinuirea de „internaţionalism” adusă sociologiei româneşti, dând următoarea
explicaţie: odată crescută influenţa din exterior asupra sociologiei autohtone, ştiinţa
de la noi va avea de suferit, întrucât unii sociologi, în dorinţa de a ţine cu orice
preţ pasul cu ştiinţa internaţională, se îndepărtează de realitatea socială, renunţând
la verificarea diferitor ipoteze prin analiza fenomenelor supuse observaţiei.
În acest sens, spune Brăileanu, avem reprezentanţi ai sociologiei franceze, identificată
cu Şcoala lui Durkheim, ai concepţiei materialiste a istoriei, atât în nuanţă
marxistă, cât şi în maniera socialiştilor de catedră germani. Mai avem, completează
sociologul român, reprezentanţi ai sociologiei anglo-americane 7 .
Deşi şi-a dorit să ducă la bun sfârşit nu doar o istorie a tuturor teoriilor de ştiinţă
socială, ci şi să scrie şi o istorie a sociologiei româneşti care să cuprindă deopotrivă
precursorii şi reformatorii, timpul nu i-a îngăduit acest lucru. După cum se
ştie, a murit închis fiind în temniţa comunistă de la Aiud, la doar 65 de ani, când
încă mai avea o serie întreagă de proiecte care aşteptau să fie finalizate. Nici măcar
lucrarea sa de debut, din 1912, Despre condiţiunile conştiinţei şi ale cunoştinţei, nu a
apucat să o reediteze, cu toate că a pregătit-o pentru tipar în 1944.
Note
1
Traian Brăileanu (n. 14 septembrie 1882, Bilca, actualmente
judeţul Suceava – d. 3 octombrie 1947, Aiud) a
fost filozof şi sociolog, profesor şi decan în cadrul universităţii
cernăuţene din perioada interbelică, traducător din
Kant şi Aristotel, autor de volume şi studii de specialitate
bine primite atât în ţară, cât şi în străinătate, întemeietor
de revistă şi şcoală sociologică, membru al Academiei de
Ştiinţe Politice de pe lângă Columbia University din New
York, fost ministru al educaţiei într-una dintre cele mai
grele perioade pentru România, 14 septembrie 1940 – 21
ianuarie 1941, decorat de regele Carol al II-lea cu titlul de
„Comandor al Ordinului Coroana României”.
2
Dan Dungaciu, Traian Brăileanu: Omul şi opera – Trepte
către o monografie, în Traian Brăileanu, Memorii. Statul şi comunitatea
morală, Editura Albatros, Bucureşti, 2003, p. 26.
3
Ibidem, p. 27.
4
Traian Brăileanu, Memorii. Statul şi comunitatea morală,
Editura Albatros, Bucureşti, 2003, p. 200.
5
Ibidem, p. 186.
6
Dan Dungaciu, op. cit., p. 29.
7
Ibidem.