N - Limba Romana

teatru 197
NORA TIRANULUI: Bine, şaisprezece mii şi jumătate.
BRAD (mai scoate bani): Îl cumpăr şi pe Făt-Frumos.
NORA TIRANULUI: Costă douăzeci şi cinci de mii.
MOARTEA: Oho! Să nu-i dai mai mult de douăzeci.
BRAD: Şaptesprezece mii cinci sute.
NORA TIRANULUI: Douăzeci şi cinci de mii.
MOARTEA: Optsprezece.
BRAD: Optsprezece mii cinci sute.
NORA TIRANULUI: Douăzeci şi cinci.
TIRANUL: Marinocika, ţine preţul, ţine preţul!!!
BRAD: Nouăsprezece mii cinci sute.
NORA TIRANULUI: Douăzeci şi cinci.
BRAD: OK, douăzeci şi cinci de mii.
NORA TIRANULUI: Ura! Ura!
MOARTEA: O să-ţi stea în gât banii lui, vipero.
NORA TIRANULUI: Dar cât dai pentru Balaur?
BRAD: Cincizeci de mii.
NORA TIRANULUI: Supe-e-e-er!
TIRANUL: Ce super? Calmează-te, Marinocika. Cere o sută de mii.
NORA TIRANULUI: Nu ştiu dacă dă o sută de mii... E cam mult.
BRAD: Bine, o sută de mii.
NORA TIRANULUI: Ura! Ura! Ura!
BRAD: Poftim banii. Acum vă rog să ne daţi drumul. Mie. Şi ei (arată către Antonina).
Şi ei (către jurnalistă). Şi lui (către regizor).
TIRANUL: Stai puţin. Dumneata mai ai un pantof?
BRAD: Sigur că da.
TIRANUL: Şi mai ai încă o talpă?
BRAD: Evident.
TIRANUL: O talpă falsă?
BRAD: Da. Cum aţi ghicit?
TIRANUL: Talpa dumitale e mai groasă decât a mea.
BRAD: Am înţeles. Trebuie să-mi scot şi pantoful de pe piciorul stâng.
TIRANUL: Calcă pe covor. Să nu răceşti.
Brad îşi descalţă pantoful, desface talpa falsă.
BRAD: Doamnă Marina, nu vă deranjează mirosul tălpilor mele?
NORA TIRANULUI: Nu, banii nu au miros.
TIRANUL: De ce umbli cu ciorapii rupţi?
NORA TIRANULUI: Angelina nu are grijă de tine, Brad.
BRAD: De când sunt la Tiraspol, încă n-am reuşit s-o sun. Îmi daţi voie să-i telefonez?