N - Limba Romana

coşeriana 23
cu privire la ceea ce avea să urmeze, politic vorbind, în spaţiul nostru geografic?
Ca să răspund la o asemenea întrebare, îmi permit să reproduc in extenso
câteva fragmente din Politica sa:
„Există însă şi prescripţii vechi în vederea menţinerii tiraniilor, atât cât este
posibil: împiedicarea oamenilor superiori, îndepărtarea celor inteligenţi,
interzicerea ospeţelor publice, a asociaţiilor, a educaţiei, şi a altora de felul
acesta. Apoi, să se păzească de tot ceea ce conduce de obicei la
inteligenţă şi încredere. Să fie interzise şcolile şi să nu se ivească nicio altă
formă de conversaţii elevate, ci să se depună toate eforturile pentru ca niciun
cetăţean să nu îi cunoască pe ceilalţi, deoarece cunoaşterea conduce mai degrabă
la încredere reciprocă. Apoi, locuitorii să stea întotdeauna la vedere şi să
îşi petreacă vremea pe la uşile . Căci în acest fel ei nu ar face nimic
pe ascuns şi, fiind mereu în sclavie, se vor obişnui cu umilinţa. [...] Apoi, să se
depună un efort pentru a nu lăsa nesupravegheat ce anume poate spune sau
săvârşi vreunul dintre supuşi, ci să existe spioni, cum erau la Siracusa
aşa-numitele turnătoare, precum şi iscoadele trimise de Hieron peste tot acolo
unde era vreo adunare sau vreo conversaţie. [...] Pe urmă, revine tiraniei să
îi sărăcească pe supuşi pentru ca ei să nu poată întreţine o gardă şi, preocupaţi
de cele cotidiene, să nu aibă răgazul de a unelti. Model pentru aşa ceva sunt
piramidele din Egipt, monumentele Cypselizilor, templul din Olimp ridicat
de Pisistraţi şi, dintre cele de la Samos, lucrările lui Polycrate.” (Aristotel, Politica,
XI, 1313 b) 17 .
4. Într-adevăr, unele lucruri par să nu se fi schimbat prea mult de-a lungul
timpului... Tot cu o interogaţie îşi pregăteşte şi Coşeriu încheierea conferinţei
sale Periodismo e historia: de ce fac oamenii răul în general, de ce durează răul
ca atare, dintotdeauna şi în orice loc? Răspunsul vine astfel: „Aceasta este o
altă problemă. O problemă care deja nu mai ţine nici de teoria istoriei, nici de
cea a jurnalismului, ci de antropologie sau, poate, de teologie.” 18 .
Note
1
Este vorba despre o comunicare în plen ţinută, în luna
septembrie 2011, la Universitatea „Dunărea de Jos” din
Galaţi, pentru a marca (în cadrul unei manifestări ştiinţifice)
90 de ani de la naşterea lui E. Coşeriu.
2
Apud Tullio de Mauro (care, la rându-i, face referire la
Cursul lui Saussure), în Introducere la Ferdinand de Saussure,
Curs de lingvistică generală, Editura Polirom, Iaşi,
1998, p. 18.
3
Aristotel, Poetica, studiu introductiv, traducere şi comentarii
de D.M. Pippidi, ediţia a III-a îngrijită de Stella
Petecel, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti,
2011.