N - Limba Romana

28 ROMÂNĂ
posibilitatea să conversăm în toate aceste limbi. Limba română a fost declarată
ca limbă oficială pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu ştim însă şi
cum se aplică în practica de fiece zi acest deziderat, mai cu seamă în aşa-zisele
autonomii. Organele de resort şi lingviştii ar trebui să se implice şi să supravegheze
situaţia lingvistică la faţa locului. Traducerea documentelor oficiale
în limbile minorităţilor naţionale este costisitoare şi contravine intereselor
şi legilor statului. Suntem siguri că în Federaţia Rusă limba oficială nu este
stingherită în acest plan, că documentele oficiale nu sunt traduse într-o altă
limbă sau în limbile populaţiilor din regiunile şi republicile autonome.
Legea privind limba oficială a statului trebuie respectată, nu discutată şi interpretată
după placul fiecăruia. Pentru toţi să ne fie clară ideea stipulată în
unul din articolele ei de bază: „Ca limbă de stat, limba moldovenească (corect
română, n. – A.E.) se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice,
sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu aceasta funcţiile limbii de
comunicare interetnică pe teritoriul republicii” [4, p. 6]. Limba română este
simbolul naţional şi atributul statalităţii Republicii Moldova. Limba română
ca limbă oficială trebuie ocrotită, promovată şi respectată la fel ca şi drapelul
sau stema de stat a Republicii Moldova.
E bine cunoscută astăzi tendinţa statelor europene de a se integra într-o comunitate
internaţională capabilă să asigure stabilitatea socială şi progresul economic
în fiecare ţară, pacea şi buna înţelegere între popoarele continentului. Comunitatea
europeană, după cum e şi firesc, presupune omogenitatea etnolingvistică
şi culturală internă, consolidarea spirituală a societăţii din fiecare stat. Iată de ce
edificarea unei societăţi trainice, sub toate aspectele, a devenit politica prioritară
a parlamentelor şi guvernelor din majoritatea ţărilor europene.
Drept exemplu în acest sens pot servi realizările din statele baltice. Ne-am
convins de aceasta cu ocazia unei vizite în Estonia şi Letonia, efectuate în cadrul
Programului Est-Est iniţiat şi susţinut de instituţiile internaţionale. Echipa
specialiştilor din Chişinău (filologi, istorici, jurişti, sociologi) şi-a pus drept
scop, cu acest prilej, acumularea de informaţii şi formarea unei opinii obiective
asupra situaţiei social-politice din cele două ţări, stabilirea unor relaţii de colaborare
între instituţiile de stat şi neguvernamentale în problemele integrării în
societăţile civile. Delegaţii moldoveni au avut întâlniri cu persoane oficiale din
organele de conducere şi din instituţiile de stat (parlamentari, conducători de
ministere şi departamente), au întreţinut convorbiri cu oameni de cultură şi
ştiinţă, cu învăţători de şcoală şi profesori universitari, cu membri ai unor organizaţii
obşteşti şi societăţi etnoculturale. Propunerile, recomandările şi sugestiile
în problemele date au fost prezentate forurilor de conducere din republica
noastră pentru adoptarea unor eventuale decizii şi pentru implementarea lor
în practica de fiece zi. Ceea ce a urmat e îndelungata tăcere şi totala indiferenţă.