Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

I.2.8.6. EFECTELE INOVĂRII
Preocuparea pentru activitatea de inovare are efecte imediate în
rezultatele întreprinderilor:
Tabel I.2.36. Structura efectelor activităţii de inovare pe activităţi şi tipuri de efecte,
în perioada 2000 - 2002
Total Industrie Servicii
Efecte asupra produselor 49% 47% 54%
Efecte asupra proceselor 35% 37% 31%
Alte efecte 16% 16% 15%
Ponderea întreprinderilor care promovează inovare tehnologică a
scăzut de la 32% în 1996 la 10% în 2000, în timp ce ponderea
întreprinderilor în cazul cărora valoarea produselor noi sau îmbunǎtǎţite
este de peste 10% din cifra de afaceri a scǎzut de la 16% la 3% în acelaşi
interval 52 .
I.2.8.7. INOVAREA PRIN COOPERARE
Cooperarea în domeniul inovării presupune participarea activă la
proiecte comune de cercetare-dezvoltare sau de inovare cu alte
întreprinderi sau instituţii.
Din numărul total de 3 983 întreprinderi cu activitate de inovare, numai
892 de întreprinderi au declarat că au avut cooperare, ceea ce reprezintă
numai 4% din populaţia statistică totală (aceeaşi pondere este şi pentru
industrie şi servicii).
În domeniul cooperǎrii cu diferiţi parteneri, dupǎ localizarea acestora,
în servicii cooperarea este mai bunǎ, înregistrând procente de pânǎ la 31%
din totalul întreprinderilor cu activitate de inovare. Cele mai multe sunt cu
unitǎţi din ţarǎ de 25% urmate de ţǎrile europene de 15%. Pentru industrie
ponderea este mai micǎ, înregistrându-se un procent de 19% pentru toate
tipurile de cooperare şi manifestându-se aceeaşi tendinţǎ ca în sectorul
serviciilor, de cooperare pe plan naţional de 16% şi în ţǎrile europene de
10%. Se constatǎ o cooperare slabǎ cu SUA şi Japonia atât în industrie cât
şi în servicii, de sub 5%.
52 R. Gheorghiu, D. Pâslaru, G. Ţurlea, Competitivitatea pe bazǎ de inovare a economiei
româneşti în contextul Strategiei de la Lisabona, (2004).
141