Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Profil Instituţii de stat (%) Instituţii private (%)
Universitar-pedagogic 32,7 21,6
Artistic 1,8 0,8
Total 100 100
Sursa: INS (2005), p. 441,
Aproximativ jumătate din studenţii învăţământului privat sunt înscrişi la
specializările economice şi câte o cincime revine domeniului juridic şi
specializărilor universitar-pedagogice. Este de remarcat că, cea mai mare
parte a studenţilor de la drept se află în instituţiile private, ei reprezentând
55% din totalul domeniului. Ponderea domeniului „ştiinţă şi tehnologie”,
nucleul dur al resursei umane pentru cercetare, este extrem de redusă
(INS, 2005, p. 447, p. 451).
Peste 56% din populaţia studenţească a ţării este concentrată în cele
54 de instituţii de învăţământ superior existente în Bucureşti, Iaşi, Cluj-
Napoca şi Timişoara. Alte opt municipii sunt centre universitare ai căror
studenţi reprezintă aproximativ 25% din total. Restul studenţilor (19% din
total) sunt înscrişi la universităţile sau extensiile universitare care
funcţionează în alte 43 de localităţi. Ratele regionale ale numărului de
studenţi la 10 000 de locuitori variază în limite foarte largi. Deşi studenţii nu
sunt neapărat originari din regiunile în care îşi fac studiile, numărul lor
indică stocul potenţial de educaţie terţiară din zona respectivă.
Tabelul III.2.4. Rata studenţilor la 10.000 locuitori pe regiuni de dezvoltare
(2003/2004)
Regiuni
Număr studenţi la 10 000
locuitori
România 286
Nord-Est 206
Sud-Est 164
Sud Muntenia 120
Sud-Vest Oltenia 180
Vest 363
Nord-Vest 318
Centru 263
Bucureşti-Ilfov 870
Sursa: INS, 2005, p.748.
Schimbările în structura cererii sunt reflectate în distribuţia
absolvenţilor pe grupe de specializări. Între 1990/1991 şi 1996/1997
355