Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

eneficieze de fonduri pentru cercetare şi de dreptul de a acorda doctorate,
rămânând să aibă doar un rol educaţional. Există multe institute (atât
INCD-uri, cât şi ale Academiei) care au puţine performanţe ştiinţifice
recunoscute pe plan internaţional. Aceste institute trebuie serios analizate
pentru a se lua măsuri în consecinţă.
În mod tradiţional şi în conştiinţa de simţ comun INCD-urile şi
institutele Academiei sunt considerate actori importanţi în aria românească
a cercetării, INCD-urile în special în domeniul cercetării aplicative, şi
institutele Academiei în special în domeniul cercetării fundamentale. Din
păcate analizele obiective nu concordă întotdeauna cu impresiile de simţ
comun. Cercetarea fundamentală, cu rezultate recunoscute pe plan
internaţional, este concentrată în câteva universităţi, INCD-uri si în unele
institute ale Academiei. Se face puţină cercetare aplicativă cu rezultate
care să facă rentabilă brevetarea lor internaţională. Instituţiile de stat
produc o sumedenie de produse, prototipuri şi tehnologii, care totuşi nu au
o valoare de piaţă suficient de importantă care să merite brevetarea, sau
dacă au, nu sunt protejate şi exploatate prin brevetare. Acesta este un risc
important cu implicaţii asupra „risipirii” banilor publici pentru cercetare. În
acest context se impune o analiză şi o restructurare a unora dintre INCD-uri
şi institute ale Academiei. Analizele efectuate în acest raport arată că un
număr mic de INCD-uri au o contribuţie relevantă mai ales sub aspectul
publicaţiilor ISI. Restructurarea lor ar putea implica păstrarea unui nucleu
restrâns de INCD-uri, care, cu o susţinere financiară din partea statului, ar
putea apoi avea o contribuţie consistentă la vizibilitatea şi impactul
activităţii de CDI din România la nivel internaţional. De asemenea, în cadrul
acestei restructurări trebuie favorizată şi dezvoltarea unor consorţii INCDuri
- universităţi şi INCD-uri - alte institute (după modelul consorţiilor
promovate în FP6) deoarece în trecut (PNCDI) ponderea majoră în
consorţiile dintre actorii CDI din România au reprezentat-o colaborarea
între INCD-uri - societăţi comerciale (conform raportului MEdC, 2004). Ori
analizele efectuate au arătat că această combinaţie, INCD-uri - societăţi
comerciale, fără aportul universităţilor şi a altor actori din sistemul naţional
de CDI, nu a produs performanţe vizibile la nivel internaţional nici în ceea
ce priveşte cercetarea aplicativă (ex. brevete înregistrate la principalele
oficii din lume) nici în ceea ce priveşte cercetarea fundamentală
(contribuţiile ISI sunt mult sub nivelul celorlalte ţări din UE). Trebuie luate în
calcul şi alte măsuri de reducere a fragmentării sistemului public de
cercetare cum ar fi integrarea sistemului de INCD-uri cu cel al institutelor
Academiei şi cu universităţile care au activitate importantă de cercetare.
Pe scurt, performanţele institutelor de cercetare de stat în activitatea
de CDI sunt departe de aşteptările şi investiţiile angajate în ele. Există un
număr prea mare de institute, cele valoroase fiind mascate de
165