Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

III.6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
III.6.1. CONCLUZII
Întrucât raportul de faţă nu tratează în mod direct sistemul CDI, fiind o
analiză complementară, a factorilor de influenţă a mediului intern asupra
sistemului (ceea ce presupune factori externi sistemului), concluziile
raportului nostru nu se referă la „Puncte tari” şi nici la „Puncte slabe”.
În schimb, acest raport sugerează câteva elemente pentru
fundamentarea SWOT-ului pentru Sistemul CDI, doar pentru categoriile
„Oportunităţi” şi „Riscuri”:
DECALAJE ÎN DEZVOLTAREA MACROECONOMICĂ.
Decalaje în nivelul nivelul global de dezvoltare - conform Indicatorilor
Dezvoltării Umane ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare,
România ocupă poziţia 64, mult în urma ţărilor noi-membre ale UE şi a
Bulgariei.
Nivel de trai scăzut al populaţiei (PIB-ul calculat la paritatea puterii de
cumpărare nu depăşeşte 34% din media UE25).
Deşi cu un ritm de creştere economică superior mediei europene,
creşterea economică a economiei româneşti apare nesustenabilă pe
termen lung: creşterea a fost stimulată pe latura cererii, în vreme ce pe
latura ofertei persistă probleme structural.
Investiţiile străine directe (ISD) în România au o intensitate relativ
mică, de peste 10 ori inferioară ţărilor din UE care atrag cele mai
importante fluxuri de ISD. Situaţia investiţiilor străine tinde să se amelioreze
însă, datorită oportunităţilor legate de viitoarea aderare a României la piaţa
unică şi, bineînţeles odată cu progresele calităţii mediului de afaceri.
decalaje regionale:
- diferenţele la nivel regional sunt evidente: pe de o parte
dezvoltarea economică a României tinde să se concentreze în
zona capitalei Bucureşti, pe de altă parte inegalităţile regionale
sunt în creştere.
- comparativ cu ţările UE, nu se poate vorbi despre existenţa unor
diferenţe regionale foarte mari în ceea ce priveşte rata şomajului
(diferenţialul între regiuni al ratei şomajului), diferenţele cele mai
pronunţate între regiuni înregistrându-se în ceea ce priveşte
performanţe economice şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor,
iar cele mai mici la resurse umane;
- la nivel sub-regional există o structură mozaicală, determinată de
caracterul redus al legăturilor economice între centrele urbane şi
zonele înconjurătoare, ceea ce are implicaţii asupra mobilităţii
forţei de muncă urban-urban.
399