Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

III.4.1. ABILITĂŢILE ŞI DISPONIBILITATEA POPULAŢIEI DE A UTILIZA SOCIETATEA
INFORMAŢIONALĂ
Pentru evaluarea abilităţilor digitale, statistica internaţională utilizează
un indice compozit 138 , care combină patru tipuri de dexterităţi de utilizare a
Internetului: comunicarea cu ceilalţi (prin e-mail sau alte metode on-line),
obţinerea sau descărcarea unui software pentru computer, interogarea unei
surse de informaţii pe Internet şi găsirea unor informaţii pe o temă dată prin
motoare de căutare on-line. Indicele ia valori de la 0 la 3,0, fiind valoarea
pentru abilităţi digitale minime. Valoarea de sub 0,3 pentru populaţia din
România, în anul 2003, situa ţara noastră pe ultimul loc în comparaţie cu
ţările UE şi cele candidate. Media pentru UE(15) este de 0,8, iar cifra
pentru SUA de 1,5 139 .
Abilităţile digitale sunt favorizate şi de cunoaşterea limbilor străine.
Astfel, nivelul de cunoaştere al limbilor străine în cadrul populaţiei constituie
un factor foarte important de influenţă asupra posibilităţii de a accesa
informaţii, de a face schimburi şi de a transmite cunoaştere. În ciuda opiniei
generale că românii se situează mai bine decât europenii din acest punct
de vedere, ultimele statistici 140 arată că situaţia este departe de a fi în acest
fel. Doar 41% din populaţia României ar fi capabilă să poarte o conversaţie
într-o altă limbă, ţara noastră situându-se astfel pe locul 23 între ţările UE şi
cele candidate, media UE(25) fiind de 50%. Cea mai utilizată a doua limbă
vorbită în UE este engleza (34% dintre cetăţenii comunitari), doar 23%
dintre români cunoscând această limbă.
Obiectivul Convenţiei de la Lisabona este ca până în 2010 toată
populaţia şcolară să înveţe cel puţin două limbi străine. Din acest punct de
vedere, situaţia ţării noastre este favorabilă, în anul 2002 numărul de limbi
străine studiate de elevi fiind de 1,9, faţă de 1,6, valoarea medie din
UE(25). 141 Acest indicator nu spune nimic însă despre calitatea deprinderii
limbilor străine în sistemul de educaţie.
În ceea ce priveşte disponibilitatea de a utiliza tehnologiile digitale,
populaţia din România se prezintă ca fiind deschisă la utilizarea acestora,
având însă o cunoaştere redusă a modalităţilor de a le folosi.
Spre exemplu, peste 65% dintre utilizatorii Internetului declarau în
2003 142 că ar dori să caute cărţi în bibliotecile virtuale, însă doar 20% dintre
cei intervievaţi sunt conştienţi că există această posibilitate şi sub 10% o
utilizează efectiv. În UE(15), în medie, peste 70% din utilizatorii Internetului
doreau să folosească acest mijloc de informare, 40% cunoaşte existenţa
138
COQS6.
139
Cf. raportului SIBIS, Poketbook, 2003.
140 Vezi CE, i, Eurobarometer,- Europeans and the Languages, 2005.
141
Cf. CE, j, Progress Towards the Lisbon Objectives in Education and Training - 2005.
142
Cf. raportului SIBIS, Societatea informaţională în ţările candidate, 2003.
386