Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

universităţi (World Bank, 2004). „Dezindustrializarea negativă” pe care a
cunoscut-o economia românească în perioada de tranziţie a generat
distorsiuni ale structurii cererii, dar şi a ofertei educaţionale. Acest aspect
este mai accentuat în cazul universităţilor private, preocupate în mai mare
măsură decât cele de stat să răspundă cererii imediate a populaţiei ţintă,
fără considerarea evoluţiilor economice pe termen mediu şi lung. Numărul
candidaţilor la admiterea pentru studiile economice, drept şi jurnalism, de
exemplu, au depăşit adesea de peste 10 ori numărul locurilor bugetate. În
acelaşi timp, unele specializări din domeniul ştiinţelor pozitive sau din
domeniul tehnic nu reuşesc să ocupe toate locurile bugetate. În ultimii ani
se constată totuşi o creştere a interesului şi concurenţei pentru câteva
specializări tehnice (automatică, electronică, telecomunicaţii, construcţii,
energetică) (World Bank, 2004).
Includerea variabilei formă de învăţământ permite nuanţarea dinamicii
diferitelor grupe de specializări. Între 1998-1999 şi 2003-2004, numărul de
studenţi a crescut atât la zi cât şi la celelalte forme de învăţământ (deschis,
la distanţă etc.). Creşterea cea mai importantă au înregistrat-o formele nontradiţionale,
ceea ce a condus la o scădere a ponderii studenţilor la zi în
totalul populaţiei studenţeşti. Fenomenul a fost mai accentuat în cazul
profilelor economic, juridic şi universitar-pedagogic. Acestea sunt de fapt
domeniile în care numărul studenţilor a înregistrat în ultimii 15 ani creşteri
spectaculoase.
Studenţii la zi au reprezentat şi continuă să reprezinte peste 90% din
totalul studenţilor la specializările tehnice şi medico-farmaceutice, în timp
ce la celelalte grupe de specializări proporţia lor a scăzut cu 10-14 puncte
procentuale. La facultăţile de ştiinţe juridice, studenţii de la învăţământul de
zi reprezintă puţin peste jumătate din total.
La nivelul anului universitar 2003/2004, 23,1% din totalul studenţilor
se aflau în instituţiile private. Majoritatea lor urmează învăţământul de zi,
dar proporţia celor înscrişi la cursurile cu frecvenţă redusă este importantă:
31,2%. Studenţii din sectorul privat reprezintă de fapt majoritatea (67,5%)
în cadrul acestei forme de învăţământ. Distribuţia pe domenii este şi ea
diferită de cea caracteristică învăţământului de stat (Tabelul III.2.3.).
Tabelul III.2.3. Studenţii din instituţiile de stat şi instituţiile private pe grupe de
specializare în anul universitar 2003/2004 (% din totalul fiecărui sector)
Profil Instituţii de stat (%) Instituţii private (%)
Tehnic 32,0 3,7
Medico-farmaceutic 6,5 1,3
Economic 21,3 49,2
Juridic 5,6 23,4
354