Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA)
îndeplineşte rolul de autoritate naţională pentru calificări şi are rol
consultativ în fundamentarea şi promovarea politicilor şi strategiilor de
formare profesională a adulţilor. Planul de acţiune realizat de CNFPA
pentru perioada 2005-2010 are ca obiectiv principal creşterea investiţiilor în
formarea profesională continuă (FPC), atât în plan public, cât şi privat,
inclusiv printr-o creştere anuală de 10% a sumelor alocate FPC din bugetul
asigurărilor de şomaj. Se au în vedere de asemenea stabilirea şi
implementarea mecanismelor de cofinanţare din fonduri publice şi private
în vederea accesării Fondurilor Structurale pentru dezvoltarea resurselor
umane.
Pentru a răspunde ţintei de la Lisabona, guvernul României a adoptat
prin HG nr. 875/28 iulie 2005 Strategia pe termen scurt şi mediu pentru
formarea profesională continuă, 2005-2010. Strategia urmăreşte
„dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă, transparent şi
flexibil, care să asigure creşterea capacităţii de ocupare, adaptabilităţii şi
mobilităţii forţei de muncă şi care să răspundă nevoilor companiilor de forţa
de muncă calificată”.
În plus, Programul de guvernare 2005-2008 prevede ca obiectiv major
al politicii educaţionale şi de formare profesională, investiţia în capitalul
uman, ca fiind „investiţia cea mai profitabilă pe termen lung”.
Probabilitatea ca persoanele cu un nivel ridicat al studiilor să participe
la cursuri de formare continuă este de şapte ori mai ridicată decât pentru
persoanele cu un nivel scăzut de educaţie. Pe parcursul anului 2004, doar
2,5% din forţa de muncă europeană cu studii medii a participat la astfel de
cursuri. Nivelul participării la formările profesionale este de aproximativ 7,3
ori mai mare în rândul persoanelor cu studii superioare (EC, 2005e).
În cazul României, în anul 2004, rata de participare la cursuri de
formare profesională în cadrul întreprinderilor a celor care au absolvit cel
puţin studii secundare superioare a fost de 0,1%, neschimbată faţă de
2003. Limitată la categoria celor cu studii superioare, ponderea
participanţilor a fost de 3,7%. Acest decalajul relativ, sensibil mai mare
decât media europeană, este tipic ţărilor cu nivele scăzute de participare la
formele de învăţare pe parcursul vieţii (EC, 2005e) .
Analiza cheltuielilor întreprinderilor pentru cursurile de formare
profesională (ca procent din costurile totale cu forţa de muncă) în anul
1999 133 situează România pe ultimul loc între ţările europene analizate
(UE(25), Bulgaria, România şi Turcia), cu 0,5%, faţă de media Uniunii
Europene de 2,3% din totalul cheltuielilor cu forţa de muncă. Ţările situate
133
Ultimul an pentru care sunt disponibile date. Informaţii noi vor fi disponibile după
realizarea sondajului european pe tema formării profesionale continue din 2006.
366