Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

mediului de afaceri s-au ameliorat per ansamblu. Factori precum corupţia,
impozitele şi taxele vamale, reglementările pieţei muncii, sursele de
finanţare, infrastructura, au avut o evoluţie pozitivă vis-à-vis de mediul de
afaceri.
Conform concluziilor Sondajului privind Performanţele Întreprinderilor
şi Mediului de Afaceri al Băncii Mondiale (BEEPS) 89 , o iniţiativă a Băncii
Mondiale şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a
analizat o serie de factori percepuţi ca având o influenţă directă asupra
evoluţiei mediului de afaceri, România a înregistrat progrese semnificative
în anul 2005 faţă de nivelul anului 2002. Cu toate acestea, persistă anumite
probleme, cum ar fi: reglementările pieţei muncii, taxele vamale şi
reglementările comerciale, administrarea fiscală şi infrastructura de
transporturi. Aceşti factori sunt încă percepuţi de firme ca obstrucţionând
dezvoltarea mediului de afaceri şi în consecinţă trebuie să constituie
priorităţi de reformă la nivelul guvernului. Desigur, trebuie luat în
considerare şi faptul că rezultatele pragmatice ale reformelor
guvernamentale nu se fac simţite imediat după implementare, la nivelul
mediului de afaceri, existând un efect de inerţie. Factorii cu cele mai
marcante evoluţii pozitive ale căror efecte s-au reflectat în îmbunătăţirea
per ansamblu a mediului de afaceri, au fost diminuarea instabilităţii
macroeconomice, ajustarea nivelului impozitelor şi accesul mult mai facil la
finanţare ca urmare a unei expansiuni semnificative a sectorului bancar.
III.1.1. ASPECTE STRUCTURALE
La nivel sectorial se poate remarca reducerea ponderii industriei
prelucrătoare în valoarea adăugată brută de-a lungul perioadei de tranziţie.
După cum se poate observa în Tabelul III.1.1., ponderea industriei
prelucrătoare s-a redus de-a lungul perioadei de tranziţie, în favoarea
sectorului serviciilor. În anul 2004 sectorul serviciilor a înregistrat ponderea
cea mai mare în cadrul valorii adăugate brute, urmat de industria
prelucrătoare şi agricultură. În semestrul I al anului 2005, creşterea
economică este rezultatul majorării valorii adăugate brute în sectorul
serviciilor (6,9%), construcţii (3,9%) şi industrie (3,6%), a căror contribuţie
la produsul intern brut este de circa 84%.
Această evoluţie pare firească şi poate fi asociată restructurărilor
specifice economiei de tranziţie, dar stagnarea sau chiar scăderea ponderii
valorii adăugate a sectorului industrial sugerează în mod evident lipsa
progresului tehnologic şi/sau preponderenţa sectoarelor cu valoare
adăugată mică.
89 EBRD-World Bank (2005), Business Environment and Enterprise Performance Survey
(BEEPS).
328