Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Tabelul III.1.1. Structura sectorială a valorii adăugate brute, în preţuri curente (%)
1990 1995 2000 2001 2002 2003
Total VA, din care: 100 100 100 100 100 100
Industria prelucrătoare 38 24 21 22 21 21
Servicii 31 47 57 54 57 56
Agricultură 23 21 12 15 13 13
Sectorul guvernamental 8 9 10 9 9 10
Notă: Industria prelucrătoare nu include energie electrică şi termică, Sectorul guvernamental
include următoarele categorii: administraţia publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi
asistenţă socială
Sursa: calcule proprii, pe baza tabelelor Input-Output.
Desigur, aceasta nu înseamnă că pot fi acuzate exclusiv lipsa de
eficienţă a transferului tehnologic sau a conexiunilor între industrie şi
sistemul CDI. Multe sectoare economice se bazează fie pe resursele
naturale (ca de exemplu industria lemnului, materialelor de construcţii,
turismul), fie sunt rezultatul istoric al industrializării forţate (ex. industria
grea, metalurgie, chimie, petrol). Aceşti factori nu au stimulat coeziunea şi
cooperarea în cadrul acestor ramuri, cu repercusiuni asupra creării valorii
adăugate.
Un alt aspect structural care merită semnalat este contribuţia inegală
a sectoarelor la valoarea adăugată comparativ cu forţa de muncă a acestor
sectoare. Structura populaţiei ocupate pe sectoare economice (Tabelul
III.1.2.) indică o supradimensionare a ocupării forţei de muncă în sectorul
agricultură.
Tabelul III.1.2. Structura sectorială a populaţiei ocupate (%)
1990 1995 2000 2001 2002 2003
Total populaţie ocupată,
din care în:
100 100 100 100 100 100
Industrie 32 22 21 20 19 20
Servicii 31 34 24 25 30 31
Agricultură 29 34 43 42 36 36
Sectorul guvernamental 8 9 12 13 14 14
Notă: Industria prelucrătoare nu include energie electrică şi termică; Sectorul
guvernamental include următoarele categorii: administraţia publică şi apărare, învăţământ,
sănătate şi asistenţă socială
Sursa: calcule proprii, pe baza datelor din Anuarul Statistic al României (ediţiile 2001 şi
2004).
329