Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

a acestui sistem. De altfel, în literatura de specialitate, sistemul CDI
cuprinde toate aceste instituţii.
Legea cercetării face, de asemenea, distincţie între „sistem de
cercetare de interes naţional” şi restul sistemului, care se poate presupune
că nu este de interes naţional ci auxiliar. De asemenea, se observă faptul
că definiţia nu include ca termen „inovarea”, fapt cu implicaţii asupra tratării
diferenţiate a CD faţă de Inovare şi marginalizarea transferului tehnologic şi
a relaţiei cu „piaţa rezultatelor cercetării”.
Din „sistemul de interes naţional” fac parte instituţiile de drept public,
acreditate în acest sens:
a. institute naţionale de cercetare-dezvoltare;
b. institute, centre sau staţiuni de cercetare ale Academiei Române şi
de cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură;
c. instituţii de învăţământ superior acreditate sau structuri ale acestora;
d. institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul
societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome de
interes naţional.
Din restul sistemului fac parte:
e. institute, centre sau staţiuni de CD organizate ca instituţii publice;
f. institute sau centre de dezvoltare organizate în cadrul societăţilor
naţionale, companiilor naţionale, şi regiilor autonome sau ale
administraţiei publice centrale şi locale;
g. centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor
acorduri internaţionale;
h. alte instituţii publice sau structuri ale acestora, care au ca obiect de
activitate şi CD;
i. unităţi şi instituţii de drept privat (de diverse tipuri).
În condiţiile în care art.3 (1) menţionează că „în România activitatea
de cercetare-dezvoltare (in genera, s.nl) constituie prioritate naţională şi are
un rol determinant în strategia de dezvoltare economico-socială”,
considerăm că structurarea după criteriul „interesului naţional”, trebuie să
se coreleze cu priorităţile strategice de dezvoltare, care pot fi altele de la o
perioada la alta.
Asemănător modelelor instituţionale descentralizate din ţările
europene dezvoltate, sistemul instituţional al CDI din România, cuprinde,
potrivit Legii Cercetării:
A. instituţii de conducere şi coordonare (Ministerul Educaţiei şi Cercetării
(MEdC), Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) - pe
ansamblul sistemului, Academia Româna şi Academiile de ramură, precum
şi alte instituţii cu rol de coordonare în domeniul cercetare-dezvoltare şi
inovare, care, alături de MEdC - ANCS, sunt implicate în dezvoltarea
politicii guvernamentale în domeniul CDI: Ministerul Economiei şi
536