Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

acestei posibilităţi şi peste 20% o utilizau practic. Pentru SUA situaţia este
şi mai bună: aproape 75% dintre utilizatori doresc accesul la cărţi în
biblioteci virtuale, peste 50% sunt conştienţi de acest tip de informare şi
mai mult de 30% folosesc aceste servicii 143 .
Informaţii legate de sănătate au fost accesate în 2003 de doar 11%
din utilizatorii de Internet din România, faţă de 18% în UE15 şi de 27%
dintre utilizatorii din SUA.
34% din populaţia României s-ar simţi exclusă din punct de vedere
social dacă nu ar exista Internetul, valoare identică cu cea din SUA. Doar
20% dintre locuitorii UE(15) ar resimţi în acest mod absenţa Internetului 144 .
Referitor la interacţiunea cu instituţiile publice prin intermediul
Internetului, populaţia din ţara noastră se situează pe primul loc între ţările
UE şi cele candidate, depăşind chiar şi disponibilitatea cetăţenilor SUA.
Astfel caracterizarea cu un indice compozit care ia în calcul şapte indicatori
(căutarea de cărţi în biblioteci, căutarea unei slujbe, schimbarea adresei,
înregistrarea maşinii, declaraţii către poliţie, declaraţii de venit şi informaţii
legate de sănătate), acordă României valoarea de 3,5 puncte (din 4,5),
UE(15) 2,9 şi SUA 2,8 puncte. Însă, deşi disponibilitatea de a utiliza aceste
servicii au declarat-o peste 50% dintre intervievaţi, sub 10% din populaţia
României este conştientă de existenţa acestor sevicii digitale şi aproape
nimeni nu le utilizează efectiv 145 .
Situaţia este asemănătoare şi pentru tele-muncă. Deşi peste 60% din
populaţia ocupată era interesată în 2003 de tele-muncă (valoare apropiată
de cea din UE), aproape nimeni nu o realiza în practică (1,5% din populaţia
ocupată o foloseşte doar ca mijloc de muncă suplimentară). Dealtfel, din
acest punct de vedere România se situează pe ultimul loc din Europa, în
UE(15) tele-munca fiind utilizată de 7% din populaţia ocupată, iar în SUA
de 17% 146 .
Tele-cooperarea, însemnând utilizarea TIC pentru a îmbunătăţi
colaborările, are rolul de a creşte flexibilitatea, accesul la informaţie,
productivitatea şi performanţele inovative. România se situează din acest
punct de vedere pe ultimul loc în Europa, sub 10% din forţa de muncă
aplicând tele-cooperarea. În UE(15) această modalitate de cunoaştere este
folosită de aproape 40% din forţa de muncă, iar în SUA de peste 50%.
143
Cf. raportului SIBIS, Poketbook, 2003.
144
Date 2003.
145
Cf. SIBIS, Romania, 2003.
146 Ibidem.
387