Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Cât priveşte CDI industrială, aceasta influenţează performanţele
firmelor, mai ales în acele sectoare în care CDI este un important input
pentru producţie, dar şi in cele low-tech 210 . În plus, se propagă la nivel
mondial importante mecanisme de antrenare (spillover mechanisms) -
brevete, licenţe, contacte formale şi informale, precum şi achiziţionarea de
echipamente şi tehnologie. Cele mai multe inovaţii de succes vin de la
firmele capabile să preia inovaţii din exterior şi să le adapteze nevoilor lor,
iar cei mai importanţi “actori” ai acestui fenomen sunt companiile
multinaţionale. Între ţări, efectele de antrenare apar prin intermediul
comerţului de bunuri şi servicii, transferului tehnologic ori prin schimbul de
cunoaştere între experţi 211 .
Dacă firmele americane, susţinute de guvern printr-un cadru legislativ
adecvat, duc o politică agresivă în brevetare, acordarea de licenţe şi
fructificarea invenţiilor, unele noi state membre ale UE din centrul şi estul
Europei şi Irlanda reuşesc să exploateze output-ul CDI al altor ţări (prin
intermediul investiţiilor străine directe şi efectele de antrenare (spilllovers)
CDI) fără mari investiţii proprii în CDI. Deşi cu o intensitate CDI scăzută, ele
înregistrează exporturi tehnologice substanţiale. Pe lângă aceasta,
investiţiile străine directe şi efectele de antrenare CDI pot reprezenta stimuli
importanţi pentru dezvoltarea structurilor CDI proprii. Pe ansamblul UE,
efectele de antrenare pot contribui la creşterea semnificativă a
productivităţii şi a coeziunii, chiar dacă nu toate regiunile cresc investiţiile în
CDI în acelaşi ritm.
Mai multe ţări din UE şi-au stabilit ţinte clare pentru creşterea
cheltuielilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Finanţarea publică
este orientată către domeniile ştiinţifice şi tehnologice cu cea mai mare
valoare socială directă, atât pe termen mediu cât şi lung (sănătate), dar şi
în cele cu valoare economică indirectă sau pe termen lung (în special TIC
şi nano tehnologie). Unele dintre acestea, printre care Danemarca,
Germania, Olanda şi Norvegia au creat fonduri speciale pentru finanţarea
domeniilor prioritare de cercetare.
Investiţiile private în cercetare se fac mai ales în industriile de hightech
si urmăresc beneficii economice (de piaţă) pe termen scurt si mediu.
UE şi statele candidate sunt încă mult în urma SUA în ceea ce priveşte
investiţiile care impulsionează în special dezvoltarea industriei de high-tech
şi sectoarele intensiv bazate pe cunoaştere, în ciuda creşterii finanţării.
Creşterea gradului de tehnologizare a produselor, proceselor şi serviciilor
sunt de asemenea în topul priorităţilor sectorului privat.
210
Christoph Meister & Bart Verspagen, European Productivity Gap: Is R&D the Solution?,
DRUID Working Papers 05-06, Copenhagen Business School, 2005 www.druid.dk/
211 Ibidem.
479