Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Universităţii de Artă şi Design şi Academiei de Muzică Gh. Dima din Cluj-
Napoca, Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului
şi Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, Universităţii din
Oradea, Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, Academiei
Forţelor Aeriene H.Coandă din Braşov şi Universităţii Eftimie Murgu din
Reşiţa, funcţionează integral în sistem tradiţional, iar nouă încearcă să se
informatizeze utilizând softuri proprii, produse pe plan local. Celelalte
biblioteci universitare se află în faze diferite de informatizare, utilizând
programe de bibliotecă specializate, de circulaţie internaţională, şi anume:
ISIS (8 biblioteci), TINLIB (8 biblioteci), ALICE (13 biblioteci), VUBIS (2
biblioteci) şi ALEPH (6 biblioteci). Dintre aceste softuri, cu adevărat
performante sunt numai ALICE şi TINLIB, pentru bibliotecile mici şi medii,
VUBIS şi ALEPH, pentru bibliotecile mari.
Complet informatizate, în sensul că utilizează toate modulele
programelor de care dispun (achiziţie, evidenţă, catalogare, seriale şi
circulaţie), sunt numai 14 biblioteci (B.C.U. Bucureşti, B.C.U M. Eminescu
Iaşi, B.C.U. Lucian Blaga Cluj-Napoca, B.C.U. Eugen Todoran Timişoara,
Biblioteca Universităţii Politehnica din Bucureşti, Biblioteca Universităţii
Politehnica din Timişoara, Biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca,
Biblioteca Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Biblioteca
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti,
Biblioteca Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti, Biblioteca
Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa din Iaşi, Biblioteca
Universităţii L. Blaga din Sibiu, Biblioteca Universităţii Transilvania din
Braşov şi Biblioteca Universităţii Ovidius din Constanţa), celelalte folosind
doar modulul de catalogare şi, mai rar, modulele de evidenţă şi de
periodice.
Până la 30 iunie 2005, în bazele de date ale bibliotecilor universitare
au fost introduse 2 829 944 de documente. Din nefericire, aceste baze de
date pot fi mai mult sau mai puţin utile pentru fiecare bibliotecă în parte, la
nivel naţional însă ele nu pot constitui o sursă info-documentară valoroasă
şi unitară, pentru că nu s-au folosit aceleaşi principii şi modalităţi de
catalogare şi indexare a documentelor, iar majoritatea programelor utilizate
pentru această operaţiune nu oferă posibilităţi de import/export UNIMARC
şi, adesea, nici posibilitatea gestionării bazelor de date distribuite în reţea.
În plus, foarte multe dintre cele aproape 3 milioane de titluri catalogate se
repetă în majoritatea bazelor de date, ceea ce înseamnă că numărul real
de documente înregistrate pe suport electronic la nivel naţional este mult
mai mic.
Înzestrarea cu echipamente necesare serviciilor şi operaţiunilor de
bibliotecă este, de asemenea, profund inegală şi diferită de la bibliotecă la
305