Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Chiar dacă până acum în nici o bibliotecă universitară nu există un
sector de cercetare ştiinţifică, a existat totuşi un interes constant pentru
activităţile ştiinţifice şi culturale, ilustrat şi de următoarele realizări: 262 de
volume editate, 9 reviste de specialitate, participare la 5 contracte
internaţionale şi la 11 contracte naţionale de cercetare ştiinţifică, 98 de
sesiuni şi simpozioane ştiinţifice, 613 lansări de carte, 55 de conferinţe şi
737 de expoziţii. Toate acestea au fost realizate numai în ultimii 15 ani.
Dacă mai adăugăm că în bibliotecile universitare lucrează 411
bibliotecari cu studii de biblioteconomie şi ştiinţele informării, 21 de doctori
în ştiinţe şi 15 doctoranzi, putem admite că există nu numai interes, ci şi un
potenţial uman capabil să desfăşoare o activitate ştiinţifică de calitate.
A.8. Cooperarea inter-bibliotecară.
O altă condiţie fundamentală pentru evoluţia pozitivă a întregului
system info-documentar românesc o reprezintă cooperarea interbibliotecară.
Dacă ţinem cont de rostul bibliotecilor, ca suport indispensabil
pentru învăţământ şi pentru cercetarea ştiinţifică, acestea trebuie să se afle
întotdeauna în relaţii de cooperare şi de complementaritate.
Un rezultat concret în această privinţă îl reprezintă consorţiul
bibliotecilor centrale universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi
Timişoara, înfiinţat în anul 2003, care a permis, abonarea în comun la două
baze de date ştiinţifice de nivel internaţional: PROQUEST şi SPRINGER
LINK, şi abonarea partajată la revistele de specialitate străine, ceea ce a
dus la creşterea spectaculoasă a surselor info-documentare oferite
utilizatorilor celor patru biblioteci şi la o reducere substanţială a cheltuielilor
de achiziţie. Extinderea acestui consorţiu prin asocierea tuturor bibliotecilor
de tip enciclopedic din învăţământ, precum şi crearea de noi consorţii, pe
tipuri de biblioteci, ar putea să ofere tuturor utilizatorilor surse de informare
ştiinţifică, tehnică şi culturală de nivel internaţional, mult mai bogate şi
valoroase decât până acum, la preţuri incomparabil mai mici decât dacă
fiecare bibliotecă ar încerca să le achiziţioneze pe cont propriu.
A.9. Organizarea şi funcţionarea bibliotecilor din învăţământul universitar.
Lipsa, până în anul 2002, a unei legislaţii de bibliotecă ferme şi
coerente, precum şi tratarea superficială şi indiferenţa extrem de
păgubitoare a celor mai mulţi dintre conducătorii instituţiilor de învăţământ
faţă de această componentă fundamentală şi indispensabilă a infrastructurii
fiecărei şcoli şi universităţi au favorizat involuţia şi chiar degradarea
majorităţii bibliotecilor din învăţământ. Pentru remedierea acestei situaţii,
C.N.B.Î. a elaborat următoarele documente:
Regulamentul-cadru de funcţionare a bibliotecilor şcolare (sept-2002;
aprobat de M.E.C. prin Ordinul nr. 3944/ 9.05.2003);
311