Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Deoarece acestea sunt orientate spre cercetarea de bază, contractele
pe care le au cu parteneri industriali sunt puţine, ceea ce le reduce drastic
accesul la alte tipuri de surse de finanţare.
Cele 65 de centre desfăşoară activităţi în domeniul: ştiinţelor sociale,
economiei, matematicii, statisticii şi IT, chimiei şi biochimiei, biologiei şi
medicinii, geografiei şi geodinamicii, ingineriei, fizicii şi astronomiei,
industriei alimentare.
Academia Română - prezentare generală.
Academia Română are printre principalele sale obiective:
- organizarea şi efectuarea de cercetări (fundamentale şi avansate)
în domenii de interes ştiinţific major;
- stimularea şi promovarea, în ştiinţe, arte şi literatură, a creaţiilor de
mare valoare, prin instituirea unor sisteme competitive de finanţare
a activităţii şi prin acordarea de premii;
- promovarea ştiinţele, artele şi literele româneşti pe plan
internaţional;
- elaborarea de studii, analize şi recomandări pentru Parlament;
guvern şi alte instituţii naţionale.
Academia Română dispune de unităţi de cercetare proprii, şi este
organizată pe secţii de specialitate şi are filiale la Cluj-Napoca, Timişoara şi
Iaşi. Activitatea sa ştiinţifică se realizează şi prin intermediul unor comitete
naţionale, comisii de specialitate şi colective de lucru. Sub supravegherea
sa funcţionează şi Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei
Române, Casa Oamenilor de Ştiinţă, Fundaţia M.H. Elias.
Academia Română - organe de conducere.
Principala structură cu rol de conducere este Adunarea Generală,
formată din membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei. Acesta se
reuneşte în sesiuni ordinare de patru ori pe an şi în sesiuni extraordinare
ori de câte ori este necesar. Convocarea se realizează la cererea
preşedintelui sau la cea a Prezidiului.
Adunarea Generală are următoarele atribuţii:
- alege membrii Academiei;
- alege dintre membrii titulari preşedintele, patru vicepreşedinţi,
secretarul general;
- stabileşte liniile directoare ale activităţii instituţiei;
- aprobă repartizarea pe secţii a numărului total de membrii titulari şi
corespondenţi;
- decernează premiile anuale.
Între două întruniri ale Adunării Generale organul de conducere este
Prezidiul, format din preşedinte, vicepreşedinţi, secretarul general şi
preşedinţii secţiilor şi filialelor.
192