Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Din punctul de vedere al analizei impactului mediului internaţional,
relaţia cu beneficiarii (industria, ca reprezentant al pieţei) va fi privită prin
intermediul internaţionalizării, ca factor de creştere a ofertei şi cererii de
cercetare, deci a competiţiei. Se va analiza în ce măsură politicile
promovează flexibilitatea sistemului local şi mediul economic românesc
este pregătit pentru promovarea activă a cercetării ca serviciu de piaţă
(acolo unde acest lucru este posibil).
Analiza factorilor externi va fi făcută fără a se omite necesitatea
scoaterii în evidenţă a canalelor de colaborare, a metodelor de finanţare şi
a interdependenţelor dintre cele trei (sau patru, incluzând separat sectorul
extern) sectoare care realizează (iar unele finanţează) activitatea de
cercetare-inovare în orice economie naţională.
INTRODUCERE
ŞTIINŢĂ VERSUS TEHNOLOGIE.
Ultimele secole se caracterizează prin revoluţii ştiinţifice şi tehnologice
semnificative. Cele mai recente, legate de tehnologie, sunt
internaţionalizarea transferului de informaţie prin reţele de comunicaţie şi
cele care au avut la bază microelectronica (automatizările industriale şi
tehnica de calcul).
După Robert Fischer 150 , „a defini tehnologia ca ştiinţă aplicată
înseamnă a omite autentica relaţie dintre ştiinţă şi tehnologie”. În opinia
acestuia, ştiinţa are ca scop cunoaşterea lumii şi se concretizează în
concepte şi legi ce nu afectează în mod direct viaţa noastră concretă, în
vreme ce tehnologia este efortul conştient de aplicare a acestor legi pentru
a atinge un scop bine determinat. În plus, dacă se poate spune că ştiinţa
este impredictibilă, tehnologia vizează scopuri clare şi concrete. Utilitatea
adusă de aceasta din urmă societăţii trebuie bine delimitată şi demonstrată
înainte da a fi finanţată şi pusă în practică 151 . În schimb, ambele sunt
influenţate de curentele de gândire şi de sistemul de credinţe şi valori ale
societăţii la un moment dat. Thomas Kuhn 152 afirmă că dezvoltarea unei noi
paradigme ştiinţifice are o serie de etape previzibile, de la ştiinţa bazată pe
cunoaşterea existentă până la acceptarea noii paradigme.
Kuhn îi contrazice pe cei care afirmă că, atunci când paradigmele se
schimbă, lumea se schimbă odată cu ele, susţinând că, de fapt, oamenii de
150 Profesor la University of California, Berkeley.
151 Cf. Alan J. Friedman, Science vs. Technology, The New York Hall of Science.
http://www.nyhallsci.org/index.html
152
Thomas Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice, Ed. Humanitas, Bucureşti,1999.
409