Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

obţinute de ţările nordice sunt atribuite în special managementului
macroeconomic, cadrului legislativ, adoptarea rapidă a tehnologiei în
sectorul privat şi inovării.
Câteva caracteristici importante ale educaţiei şi cercetării din ţările
nordice sunt:
volumul mare de fonduri alocate acestora - fapt cu consecinţe în
performanţele CDI si tehnologice;
nivelul de cooperare internaţională;
promovarea sistemelor instituţionalizate de networking internaţional al
cercetării şi educaţiei) şi
regionalizarea CDI.
Există multe diferenţe, dar şi multe similarităţi între politicile CDI din
ţările nordice. Performanţele cercetării din universităţi sunt evaluate pe
baza relevanţei output-ului pentru societate. Este acordată atenţie
deosebită cooperării cu sectorul privat, evaluării rezultatelor şi eficienţei
activităţii CDI, alocării pe bază de competiţie a fondurilor pentru cercetare,
crearea de noi centre de excelenţă finanţate din fonduri publice şi
concentrate asupra unor probleme specifice.
Similarităţi, diferenţe şi tendinţe ale sistemelor CDI din ţările nordice.
elaborarea de strategii de educaţie şi cercetare (ex. Danemarca,
2003) care să răspundă problemelor socio-economice şi să crească
competitivitatea;
creşterea internaţionalizării instituţiilor de cercetare şi educaţie,
abordarea interdisciplinară şi sporirea cooperării cu sectorul privat;
centrarea sistemului de învăţământ superior pe competitivitate şi
inovare (ex. Finlanda);
crearea de consilii ST şi de agenţii de finanţare pentru CDI pentru
sporirea relaţiilor ştiinţă-industrie (ex. Islanda)
creşterea ponderii investiţiilor private în cercetare şi educaţie;
Provocări:
dezvoltarea în continuare a cadrului necesar societăţii bazate pe
cunoaştere;
extinderea obiectivelor învăţământului superior (educaţie, cercetare şi
inovare, dezvoltare regională şi naţională) pentru a veni în întâmpinarea
nevoilor socio-economice;
atragerea de investiţii private în CDI şi stimularea cooperării dintre
cercetarea publică şi cercetarea privată şi dintre ştiinţă şi industrie, fără a
aduce prejudicii excelenţei ştiinţifice;
păstrarea echilibrului dintre cercetarea fundamentală şi cea aplicativă;
evaluarea calitativă şi transparentizarea cercetării şi a educaţiei.
477