Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

III.4.2. INTERESUL SOCIETĂŢII FAŢĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI TEHNOLOGIE
Românii apreciază ca pozitiv rolul materialelor având ca subiect ştiinţa
şi tehnologia în mass-media, valoarea de 84% surclasând media ţărilor
europene cu un procent. Cu toate acestea, privitor la informaţiile difuzate în
mass-media din domeniul noilor invenţii şi tehnologii, românii fac parte
dintre europenii care se declară cel mai puţin interesaţi: faţă de o medie de
30% în ţările UE (25), în România doar 15% dintre cei intervievaţi sunt
foarte interesaţi de noutăţile din domeniul ştiinţei şi tehnologiei, în vreme ce
36% nu sunt deloc interesaţi (comparativ cu 21% în ţările europene).
Pe de altă parte, românii fac parte dintre europenii care se consideră
cel mai slab informaţi în ştiinţă şi tehnologie: 49% declară că au puţine
cunoştinţe în acest domeniu, media UE (25) fiind de 35%. Situaţia este
asemănătoare şi în ceea ce priveşte domeniul noilor descoperiri ştiinţifice,
51% dintre cetăţenii ţării noastre considerându-se prost informaţi, faţă de
media din UE, unde 37% dintre respondenţi consideră că au informaţii
deficitare.
Interesul pentru lecturi din ziare, reviste sau de pe Internet în
domeniul ştiinţei şi tehnologiei este dintre cele mai scăzute din Europa,
doar 13% dintre respondenţi declarând că au această preocupare. Media
UE este de 19%, cei mai interesaţi de astfel de lecturi fiind olandezii (38%
citesc despre ST), iar cel mai puţin interesaţi portughezii (13%) şi italienii
(10%).
Preocuparea pentru ştiinţă şi tehnologie se dovedeşte scăzută şi din
analiza discuţiilor avute cu prietenii despre acest domeniu, 66% dintre
români recunoscând că poartă astfel de discuţii extrem de rar sau deloc,
comparativ cu situaţia din UE unde valoarea este de 53%.
De asemenea, interesul este redus şi în ceea ce priveşte vizitarea
muzeelor de ştiinţă şi tehnologie sau a centrelor ştiinţifice: doar 8% dintre
români fac acest lucru, comparativ cu 16% dintre europeni.
Românii arată a avea cunoştinţe generale slabe în domeniul ştiinţific:
fiind supuşi unei testări a cunoştinţelor generale în domeniul ştiinţei, cu 13
întrebări de tipul : „Se învârteşte Soarele în jurul Pământului?”, „Sunt
electronii mai mici decât atomii?” sau „Antibioticele ucid atât viruşii cât şi
bacteriile?”, doar 51% dintre români au dat majoritatea răspunsurilor
corecte, media europeană fiind de 66%. Cunoştinte foarte bune, cu
răspunsuri corecte la peste zece întrebări au doar 22% dintre români,
comparativ cu 42% dintre europeni.
În ceea ce priveşte implicarea lor în politicile CDI, unu din doi români
este de părere că publicul ar trebui să fie consultat mai mult atunci când se
iau decizii în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.
De asemenea, sondajele arată că românii au încredere în rolul
autorităţilor publice şi al Comisiei Europene în reglementarea domeniului
388