Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Tot din datele provenite de la ISI putem vedea care sunt domeniile cu
ponderea cea mai mare în producţia ştiinţifică din România, în raport cu
situaţia internaţională. Din graficul de mai jos, realizat pe baza datelor din
2001 16 , rezultă că în articolele cercetătorilor din România ponderea cea mai
importantă o au cele din chimie (35%), fizică (29%), inginerie (în special
chimică) şi tehnologie (18%), şi matematică (7%). Comparativ cu ponderea
pe care diferitele domenii le au în publicaţiile ţărilor dezvoltate, dar şi în
cele ale altor ţări est-europene, în România există prea puţină cercetare în
domeniile bio - medicale. Trebuie avut în vedere că performanţele chimiei
şi ale ingineriei (prin ingineria chimică) sunt datorate în proporţie de peste
80% publicaţiilor din revistele româneşti indexate ISI Revista de Chimie şi
Revue Roumaine de Chimie, după cum se va arăta mai jos, reviste care au
totuşi un factor de impact mic pentru domeniile respective. Aceasta explică
de ce chimia are o performanţă inferioară fizicii, matematicii şi informaticii,
după numărul de citări, în ciuda numărului mare de articole publicate.
Figura I.1.9. Ponderile relative ale domeniilor ştiinţifice în articolele publicate în
2001, în România comparativ cu alte ţări şi regiuni
Sursa: National Science and Engineering Indicators 2004.
16 Au fost considerate articolele indexate de ISI Science Citation Index şi Social Sciences
Citation Index. Datele provin din raportul National Science and Engineering Indicators 2004.
Informaţii suplimentare despre disciplinele incluse în domeniile reprezentate în grafice se
găsesc la http://www.nsf.gov/
29