Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

III. 1. CONTEXTUL MACROECONOMIC
Pentru a face faţă noilor provocări economice ce derivă din viitorul
statut de ţară membră a UE, România trebuie să acorde o deosebită
atenţie reducerii decalajelor economice. Nivelul PIB/ locuitor al României,
exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPP), se află mult sub media
UE 25 (Figura III.1.1), fapt ce indică un decalaj considerabil în ceea ce
priveşte nivelul de trai.
Deşi în ultima perioadă România a înregistrat ritmuri considerabile de
creştere economică a principalilor indicatori macroeconomici, eforturile
trebuie să fie sustenabile pe termen mediu şi lung în vederea reducerii
disparităţilor economice comparativ cu nivelul UE.
Figura III.1.1. PIB/locuitor în România comparativ cu media UE 25
Sursa: Eurostat (2005b) - Indicatori Structurali.
Raportat la nivelul creşterii economice la nivelul Uniunii Europene,
unde vechile state membre se confruntă cu o stagnare a ritmului de
creştere economică, România a înregistrat performanţe bune. Totuşi, ritmul
creşterii economice, după ce a atins un vârf de 8,3% în anul 2004, s-a
redus substanţial în anul următor. Pe primele trei trimestre din anul 2006
acesta atingea numai 3,5%. Astfel, deşi în dinamică nivelul de creştere
economică indică progrese reale, pe drumul reformelor economice menite
să asigure un ritm pozitiv de creştere, există temeri tot mai mari cu privire la
sustenabilitatea creşterii pe termen lung. În anul 2005 consumul şi
investiţiile au crescut cu aproximativ 9%, ceea ce comparativ cu creşterea
PIB-ului (care poate fi estimată la aproximativ 4% la nivelul întregului an
2005), sugerează o supraîncălzire a economiei. Cu alte cuvinte, creşterea
326