Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Structurarea
ERA
România (RO)
Domenii de priorităţi
Participare şi contribuţii pe domenii de priorităţi
in FP6
Toate instrumentele
Contracte cu
cel puţin o
participare în
selecţie
Participări în
selecţie
Toate
participările în
contractele
selectate
N % N % N %
10. Măsuri specifice în
sprijinul cooperării
15 9,1% 30 14,2% 136 4,0%
internaţionale
11. Suport pentru
coordonarea activităţilor
5 3,0% 6 2,8% 83 2,4%
Cercetare şi inovare 7 4,2% 13 6,2% 96 2,8%
Resurse umane şi mobilitate 13 7,9% 13 6,2% 81 2,4%
Infrastructuri pentru cercetare 6 3,6% 6 2,8% 196 5,7%
Ştiinţa şi societatea 4 2,4% 6 2,8% 35 1,0%
Euratom 7 4,2% 8 3,8% 216 6,3%
Total 165 100,0% 211 100,0% 3.426 100,0%
Sursa: European Commission, DG Research, 2005, după ANCS, Raport anual 2005 asupra
politicilor guvernamentale în domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare.
Concluziile care se pot formula pe baza acestor informaţii sunt:
Sistemul CDI din România nu este suficient de matur şi performant
pentru o competiţie în cadrul ariei europene a cercetării. Chiar în
comparaţie cu alte ţări din blocul estic România ocupă ultimele locuri.
Universităţile par să fie cele mai bine reprezentate în cadrul
programelor europene (prin prisma numărului de proiecte raportat la
valoare lor financiară), după care urmează institutele de cercetare.
Surprinde negativ slaba performanţă a Academiei Române şi pozitiv
prezenţa industriei, IMM-urilor şi a ONG-urilor.
Institutele de cercetare (trebuie identificate aici INCD-urile, câtă vreme
institutele Academiei şi cele private sunt prezentate separat) sunt pe primul
loc ca număr de proiecte (indicator important pentru vizibilitatea pe plan
european a cercetării româneşti).
Sugestiile care derivă din aceste concluzii sunt că fondurile româneşti
ar trebui dirijate spre actorii care au demonstrat că pot juca, chiar dacă încă
mai puţin performant, în aria europeană a cercetării, cu accent pe
domeniile de vizibilitate ale României.
163