Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

înregistrată anul anterior. Astfel, scǎderea cu 12 poziţii în clasament se
reflectă şi la nivelul indicatorilor componenţi, fapt care denotă o depreciere
a mediului microeconomic pe fondul unui mediu de afaceri slab competitiv
indus de o productivitate la nivelul firmelor bazatǎ mai degrabǎ pe costul
redus al forţei de muncǎ decât pe creşterea valorii adǎugate prin inovare
sau retehnologizarea capacitǎţilor de producţie.
Tendinţele recente au permis ameliorarea poziţiei României în ceea
ce priveşte Indicele agregat de Inovare (SII) 110 printr-o recuperare a
decalajului (dezavantaj iniţial în curs de reducere). Lăsând la o parte
semnificaţia discutabilă a anumitor indicatori pentru România, procesul de
recuperare a decalajului riscă să se realizeze într-un ritm foarte lent (mai
multe detalii sunt prezentate în capitolul II).
Aşa cum se arată în anchetele periodice efectuate de Grupul de
Economie Aplicată asupra relaţiei dintre sistemul de CDI şi competitivitatea
firmelor 111 , competitivitatea internă este influenţată semnificativ de
introducerea de noi metode de distribuţie. Faptul că produsele noi sau
procesele noi nu sunt semnificative din punct de vedere statistic pentru
competitivitatea internă poate sugera că natura competiţiei pe piaţa internă
este distorsionată. Competiţia se dă în domeniul distribuţiei, nu al inovării;
produsele noi nu schimbă poziţia competitivă.
În schimb, competitivitatea externă a firmelor româneşti nu este
influenţată de metoda de distribuţie, ceea ce confirmă dependenţa
exportatorilor de intermediarii străini. Competitivitatea externă este puternic
corelată cu existenţa unui departament specializat de cercetare-dezvoltare.
Inovarea produselor creşte competitivitatea externă, ceea ce este un semn
de funcţionare normală a pieţelor străine. De asemenea, şi pentru
cercetarea-dezvoltarea destinată inovării proceselor tehnologice, competiţia
externă este mai stimulativă decât competiţia internă.
Atunci când ne referim la decalajele de competitivitate ale României
faţă de Uniunea Europeană trebuie să nu ignorăm faptul că aceasta este o
ţintă mişcătoare şi să ţinem seamă totodată de strategiile existente în UE
de accelerare a creşterii competitivităţii, conform obiectivelor strategiilor de
la Lisabona. Printre acestea, se numără şi iniţiativa Manufuture 112 , o viziune
strategică de a spori competitivitatea industriei prelucrătoare la nivelul
Uniunii Europene până în anul 2020.
110 Detalii se găsesc în capitolul I.
111
L. Voinea, L, Simionescu, (2005), Annual survey report on research, development,
innovation and competitiveness in the Romanian industry, GEA, Bucureşti.
112 European Commission (2004), Manufuture. A vision for 2020, Report of the High-Level
Group, www.manufuture.org.
340