Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Regiunea PIB/locuitor Rata Şomajului
IMMuri/locuitor
Populaţia rurală
1998 2002 1998 2003 94 1998 2004 1998 2003 95
Sud-Vest
Oltenia
90,0 79,9 104,8 123,0 92,3 71,8 120,8 117,2
Vest 100,9 108,3 101,9 94,6 86,7 97,4 83,8 82,2
Nord-Vest 95,5 94,1 84,6 73,0 107,1 102,6 104,9 104,7
Centru 105,9 108,0 98,1 112,2 99,2 102,6 87,1 87,4
Bucureşti-
Ilfov
162,2 208,2 47,1 37,8 195,3 210,5 24,8 24,0
Sursa: calcule proprii, pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţiile 2000 şi
2004.
După cum se poate observa şi în tabelul de mai sus, exceptând
regiunea Bucureşti-Ilfov, creşterea economică a urmat o direcţie vest-est,
proximitatea pieţelor vestice acţionând ca factor de difuzare a creşterii 96 .
Astfel, părţile vestice şi centrale ale ţării au fost avantajate de poziţia
lor mai apropiată de pieţele vestice şi de dependenţa lor mai redusă de
sectorul primar. Până acum, ele au beneficiat mai mult de investiţii străine
directe.
Zonele subdezvoltate sunt concentrate în N-E, la graniţa cu Moldova,
şi în Sud, de-a lungul Dunării. Regiunea N-E este afectată atât de
dependenţa sa de agricultură, cât şi de apropierea de graniţa cu Moldova şi
cu Ucraina. Acelaşi lucru este valabil, într-o anumită măsură, pentru
Regiunea Sud Muntenia, de asemenea dependentă de agricultură şi unde
Dunărea acţionează ca o barieră în comerţul transfrontalier.
Se poate deci vorbi despre următoarea împărţire regională conform
nivelului de dezvoltare economică (Figura.III.1.4.):
- polul de dezvoltare - Bucureşti-Ilfov, care se detaşează semnificativ
de restul ţării;
- zona avansată (portocaliu) - regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi
Nord-Vest (regiunea istorică Transilvania) ;
- zonele rămase în urmă (verde) - regiunile de dezvoltare Sud-
Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Nord-Est. 56,3 % din
populaţia totală şi 59% din populaţia sub 15 ani trăiesc în zonele
rămase în urmă.
96 Excepţie face zona N-V, unde PIB/locuitor este inferior mediei naţionale şi ponderea
populaţiei rurale depăşeşte media naţională.
333