Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

I.2.4.4. PERFORMANŢA REFLECTATĂ ÎN DOCUMENTE NAŢIONALE
Folosind ca surse principale de informare Cartea Albă a Cercetării
Ştiinţifice din Universităţile Româneşti, care conţine datele raportate de
rectorii universităţilor pentru perioada 2000-2004, şi Raportul privitor la
Cercetarea Ştiinţifică Universitară pe anul 2004, raport elaborat de
colectivul Cercetare Ştiinţifică Universitară din cadrul Direcţiei Generale
Învăţământ Superior a MEdC, evaluarea cercetării universitare este
tributară unor factori care au condus în mod evident la imposibilitatea
conturării unei imagini corecte despre situaţia actuală a cercetării ştiinţifice
universitare, atât în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea rezultatelor, cât
şi în privinţa utilizării resurselor umane şi financiare aferente activităţii de
cercetare.
Distorsionarea unor date în Cartea Albă a Cercetării Ştiinţifice din
Universităţile Româneşti poate fi doar parţial explicată prin înţelegerea
diferită a unor indicatori, datorită neexplicitării lor, cum este de exemplu
cazul indicatorului Lucrări ştiinţifice publicate în reviste din fluxul principal
de publicaţii. Acest indicator este prezentat în paralel cu indicatorul
Numărul de lucrări în reviste cotate ISI. Dar fluxul principal de publicaţii
este în realitate constituit de revistele indexate ISI-WOS, Thomson-ISI fiind
singura instituţie care face o analiză de citări pentru publicaţii internaţionale
din toate domeniile ştiiţifice, definind astfel fluxul principal. De altfel,
termenul de flux principal de publicaţii a fost introdus în limba română de
articole care prezentau situaţia cercetării româneşti din perspectiva
publicaţiilor indexate ISI 34,35,36 .
Pentru alte criterii, cum ar fi Numărul de lucrări în reviste cotate ISI
sau Numărul cărţilor ştiinţifice publicate în edituri recunoscute din
străinătate, datele furnizate de către rectorii unor universităţi, date în total
dezacord cu realitatea, nu pot fi atribuite neexplicitării criteriilor respective.
Am comparat datele declarate de universităţi cu numărul de articole
indexate de ISI în perioada 2000-2004. De exemplu, Universitatea Spiru
Haret a declarat realizarea a 262 publicaţii ISI, în timp ce în realitate baza
de date ISI indică o singură publicaţie a acestei universităţi. Alte
universităţi care au declarat mult mai multe publicaţii ISI decât numărul real
sunt Academia Forţelor Aeriene din Braşov (65 în loc de 0), Academia de
Poliţie (61 în loc de 0), Universitatea Titu Maiorescu (65 în loc de 3),
34
I. Haiduc, Imaginea externă a ştiinţei româneşti, Raport prezentat la Conferinţa
Internaţională România şi românii în ştiinţa contemporană, Sinaia, 1-17 iunie 2001, Curierul
de Fizică, 2001, nr. 38, pag. 9-12.
35 D.R. Grigore şi M. Oncescu, Cercetarea ştiinţifică din România. Partea oglindită în fluxul
de reviste recenzate de ISI, Curierul de Fizică, 2001, Nr. 36, pag. 7-11.
36 M. Oncescu, Pe aceeaşi temă: ştiinţa românească, Curierul de Fizică, 2001, Nr. 39, pag.
1-3.
80