Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

„amprentă” specifică privind compoziţia ocupaţională. Ştiinţele naturale şi
exacte sunt reprezentate de un număr ridicat de tehnicieni, ştiinţele
inginereşti prezintă un oarecare echilibru, iar ştiinţele agricole ies în
evidenţă cu un număr mare de salariaţi încadraţi în „alte categorii de
salariaţi”. În ştiinţele sociale şi umaniste, unde caracterul cercetării nu
necesită activităţi extinse de susţinere, categoria cea mai reprezentativă
este cea a „cercetătorilor”.
Pentru a aprecia timpul pe care salariaţii îl alocă efectiv activităţii de
cercetare-dezvoltare, trebuie trecut în evidenţă procentul salariaţilor care
au lucrat cu normă întreagă şi cei care au lucrat cu normă parţială. Astfel,
în anul 2004, din totalul salariaţilor, 71,4% au lucrat cu normă întreagă, iar
28,6% cu normă parţială. Cea mai scăzută pondere a salariaţilor care
lucrează cu normă întreagă se înregistrează în sectorul învăţământ
superior (21,7%), în timp ce în sectorul întreprinderi şi cel guvernamental
peste 95,0% din salariaţii lucrează cu normă întreagă.
Privind structura de vârstă a personalului, ponderea cea mai mare o
deţine grupa de vârstă cuprinsă între 40 şi 49 de ani. În acelaşi timp,
ponderea personalului sub 30 de ani se menţine la o rată relativ constantă,
de cca. 14 %. Această situaţie diferă pe categorii de instituţii.
Figura II.3.8. Structura cercetătorilor din activitatea de CD pe grupe de vârsta in
anul 2003
Adaptat după: Anuarul Statistic al României, 2004, p.461.
Datele relevă un proces accentuat de îmbătrânire a cercetătorilor din
România. Ponderea personalului de peste 40 de ani, a crescut de la
61,6 % în anul 1998 la 62,8% în anul 2003, pe seama creşterii categoriilor
253