Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

absorbţia tehnologiilor avansate este dacă nu imposibilă, dificilă şi puţin
eficientă în ţările în care lipseşte o bază de cercetare fundamentală.
Dezvoltarea unor capacităţi tehnologice proprii pe baza propriilor cercetări
a permis unor ţări să nu depindă de investitorii străini şi să lanseze pe piaţa
mondială produse noi, bazate pe tehnologii proprii (a se vedea Coreea de
Sud, Taiwanul, alte ţări asiatice).
În al treilea rând, cercetarea fundamentală este o sursă de prestigiu
nu numai pentru indivizi, ci şi pentru comunităţile sau ţările care o cultivă.
Acest aspect aparent subiectiv nu este totuşi neglijabil, mai ales în situaţia
ţărilor est-europene care doresc să se integreze în comunitatea ţărilor
europene avansate ale Uniunii Europene. Nu este indiferent pe ce poziţie
se află o ţară în ierarhia statisticilor care reflectă contribuţia unei ţări la
fluxul principal al ştiinţei. Acest prestigiu poate avea un impact economic
direct prin atragerea firmelor multinaţionale de tehnologie înaltă în ţară, prin
deschiderea de birouri de dezvoltare şi laboratoare de cercetare, care duc,
de obicei, la formarea unor clustere locale de firme de înaltă tehnologie 2 .
Cercetarea aplicativă/dezvoltarea are o funcţie pragmatică care în
contextul obiectivului Uniunii Europene de a deveni cea mai avansată
economie bazată pe cunoaştere în 2010, devine fundamentală. Impactul
socio-economic al cercetării se face aşadar direct prin cercetare
aplicativă/dezvoltare. Relaţia cercetării aplicative şi a dezvoltării cu
cercetarea fundamentală este una complexă. Deşi regula este că
cercetarea fundamentală poate potenţa cercetarea aplicativă şi
dezvoltarea, relaţia nu este unidirecţională. Uneori, cercetarea aplicativă/
dezvoltarea poate genera noi perspective în cercetarea fundamentală sau
poate chiar aduce un plus socio-economic prin acţiune directă, fără o
condiţionare a unei cercetări fundamentale preliminare.
Odată obţinute, rezultatele cercetării sunt validate prin analiza lor de
către experţii din domeniu („peer review”). Pentru a fi utile societăţii,
rezultatele cercetării trebuie diseminate cât mai larg (dacă nu sunt
confidenţiale) şi în special în cadrul comunităţii de specialişti din domeniu,
care le pot utiliza cel mai bine. Atât validarea cât şi diseminarea rezultatelor
cercetării se fac în principal prin publicarea în reviste ştiinţifice relevante.
De aceea, numărul de publicaţii ştiinţifice este un indicator important al
2 Unul dintre autorii acestui raport a avut o discuţie personală, în 2000, cu un director al
Hewlett-Packard care intenţiona investirea câtorva milioane de dolari în înfiinţarea unui
centru de cercetare în Europa de Est. Locaţia care i se părea cea mai atractivă era Ungaria,
pentru că „am auzit că există mulţi matematicieni interesanţi acolo”, în timp ce despre
România nu ştia nimic. Centrul respectiv nu a mai fost înfiinţat din cauza spargerii bulei
speculative high-tech din perioada respectivă, ceea ce a dus la micşorarea fondurilor
disponibile pentru investiţii. Acest exemplu anecdotic arată totuşi că vizibilitatea
internaţională a rezultatelor ştiinţifice româneşti nu este un concept abstract, ci poate avea
implicaţii economice directe.
19