Sistemul NaĹŁional de Cercetare, Dezvoltare ĹŸi Inovare ĂŽn ... - IFA

Numărul studenţilor străini a avut o dinamică constant negativă după
1998/1999, iar la nivelul anului universitar 2003/2004 sunt înscrişi numai
9006 (INS, 2005, p. 426).
III.2.7. PROCESUL BOLOGNA ŞI REFORMA EDUCAŢIEI TERŢIARE ÎN ROMÂNIA
Expansiunea educaţiei terţiare s-a realizat în strânsă legătură cu
progresele democraţiei şi a reprezentat una dintre cele mai importante căi
de egalizare a şanselor de reuşită în societăţile „deschise” şi concurenţiale.
Învăţământul superior a încetat să fie rezervat unei elite şi tinde tot mai mult
să devină unul de „masă”. Fără a neglija dimensiunea socială a educaţiei
terţiare, documentele adoptate în procesul Bologna pun accentul pe
dezvoltarea unei economii europene bazate pe cunoaştere şi pe creşterea
competitivităţii. În aceste condiţii obiectivele, pedagogia, dar şi strategiile
instituţionale au cunoscut schimbări care reflectă noile obiective ale
învăţământul superior precum şi relaţiile, uneori tensionate, dintre acestea.
Asigurarea calităţii şi performanţei trebuie realizate simultan cu
democratizarea şi creşterea accesului categoriilor defavorizate la
învăţământul universitar. În acelaşi timp, preocuparea pentru adaptarea
planurilor de învăţământ superior la competenţele cerute de economie este
una de prim ordin.
Universităţile sunt implicate în realizarea economiei şi societăţii bazate
pe cunoaştere pe toate cele patru dimensiuni ale procesului: (I) producerea
cunoaşterii prin cercetarea ştiinţifică; (II) transmiterea cunoaşterii prin
educaţie şi formare; (III) diseminarea cunoaşterii prin tehnologiile de
informare şi comunicare; (IV) utilizarea cunoaşterii în inovarea tehnologică.
Mai mult, ele deţin în multe privinţe cheia economiei şi societăţii bazate pe
cunoaştere pentru că se află la intersecţia cercetării cu educaţia şi inovaţia
(Barcelona European Council, 2002 citat de World Bank, 2004).
Bazele Ariei Europene a Învăţământului Superior au fost puse în 1999
la întâlnirea miniştrilor europeni de la Bologna. Cu acest prilej au fost
formulate primele şase direcţii de acţiune în domeniul învăţământului
superior:
adoptarea unui sistem uşor de înţeles şi comparabil de diplome;
adoptarea unui sistem bazat în principal pe două cicluri principale;
stabilirea unui sistem de credite - ECTS;
promovarea mobilităţii studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor şi
personalului administrativ;
promovarea cooperării europene în domeniul asigurării calităţii;
promovarea dimensiunilor europene în învăţământul superior
(Declaraţia de la Bologna, 1999).
370