STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

încercarea de a atrage atenţia opiniei publice asupra unor încercări grosolane a
statutului unor oameni sau comunităţi umane. Este adevărat că acţiunile teroriste ale
unor persoane, grupuri sau organizaţii nu justifică folosirea violenţei ori a terorii
pentru a-şi face dreptate. Pentru a elimina sau diminua această cauză este necesar ca
drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să
recurgă, ca soluţie extremă, la revolta împotriva tiraniei şi asupririi.
Nesiguranţa şi imprevizibilitatea situaţiei actuale, în timp ce lumea e pe cale să
adopte o nouă ordine mondială, mediul presărat de intensificarea conflictelor
interetnice, rasiste şi religioase le oferă grupărilor teroriste oportunitatea pentru a
configura istoria în conformitate cu datoriile şi cauzele divine sau cu dorinţa
epurărilor etnice sau rasiale. Spre exemplu, sârbii au folosit teroarea în masă cu efecte
devastatoare în timpul campaniilor lor de epurări etnice din Bosnia. Au reuşit, astfel,
să modifice ireversibil întreaga compoziţie etnică a regiunii. Dacă nu ar fi existat
implicarea NATO, Miloşevici ar fi putut să obţină aceleaşi rezultate prin purificare
etnică în Kosovo.
La începutul mileniului III, aproximativ 20% dintre grupările teroriste care
acţionează pe glob invocă motivaţii religioase pentru acţiunile desfăşurate.
Chiar dacă principalele organizaţii teroriste cunoscute în lume au o
componentă dominantă religioasă, analiza acţiunilor teroriste desfăşurate de acestea
scot în evidenţă revendicarea unor aspecte de ordin politic, economic şi social.
Teroriştii religioşi consideră că acţiunile lor sunt defensive şi le justifică în
consecinţă. Spre exemplu, Jihadul Islamic este o doctrină paşnică, sancţionată
religios de marii teologi musulmani şi îndreptată împotriva celor percepuţi ca
agresori, tirani şi „musulmani nesupuşi”.
Actele criminale care în mod intenţionat sau premeditat provoacă o stare de
teroare în publicul larg, într-un grup de persoane sau la persoane particulare din
raţiuni politice sunt de nejustificat în toate circumstanţele, indiferent care ar fi
considerentele politice, ideologice, rasiale, etnice, religioase sau de altă natură care ar
putea fi invocate pentru justificarea lor.
Analiza asupra mecanismelor de geneză, afirmare şi proliferare a fenomenului
terorist pe plan internaţional evidenţiază faptul că, în viitor, fenomenul terorist va
avea o dezvoltare fără precedent. Această afirmaţie are la bază următorii factori şi
elemente de natură să „hrănească” organizaţiile teroriste:
• accentuarea interferenţei dintre terorism şi unele segmente ale crimei
organizate
Internaţionalizarea unor stări conflictuale a creat condiţii favorizante dezvoltării
terorismului, iar dispariţia unor sponsori tradiţionali ai acestuia a făcut ca organizaţiile
teroriste să se orienteze tot mai frecvent spre activităţi specifice crimei organizate, ca
principală sursă de finanţare.
Convergenţa între terorism şi crimă organizată se realizează fie prin angrenarea
nemijlocită a reţelelor teroriste în acţiuni conexe crimei organizate (traficul de
droguri, contrabanda cu arme, muniţii, explozivi, substanţe toxice sau radioactive,
toate tipurile de activităţi specifice economiei subterane, migraţia ilegală etc.), în
scopul susţinerii financiare a activităţilor proprii, fie prin executarea de acţiuni
complexe, comune, de către structuri ale organizaţiilor teroriste şi ale celor din lumea
106