STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

canicula, descreşterea numărului zilelor de iarnă, îngustarea plajelor ca urmare a
creşterii nivelului mării etc.
Din punct de vedere istoric, prima ploaie artificială a fost provocată la
Bucureşti în anul 1931 de către cercetătoarea Ştefania Mărăcineanu. Datorită
rezultatelor obţinute, Mărăcineanu a primit sprijin din partea guvernului francez şi a
repetat aceste experienţe în Algeria în anul 1934, fiind încununate cu succes 94 .
În august 2002 o tornadă, fenomen meteo fără precedent în Romania, a omorât
trei oameni la Făcăeni, iar în august 2003 o furtună violentă neprevăzută a făcut patru
victime în Carpaţii Meridionali. Pe 3 aprilie 2003, în cotidianul Libertatea, directorul
ştiinţific al Institutului de Meteorologie şi Hidrologie, Vladimir Ivanovici, atrăgea
atenţia asupra trendului în creştere al fenomenelor meteorologice catastrofale 95 .
În vara anului 2005, primul val de inundaţii din România a afectat mii de vieţi
umane (24 decese), a distrus numeroase case şi infrastructură importantă şi au fost
compromise de ape sute de mii de hectare teren agricol cultivat şi păduri. În luna
septembrie a aceluiaşi an a fost înregistrat al doilea val de inundaţii, cu efecte
devastatoare atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane 96 . În acel an, în regiunea ţării
noastre s-a realizat un experiment în cadrul războiului meteorologic 97 . Au fost
afectate cel mai grav judeţele Olt, Tulcea, Tulcea, Buzău, Constanţa, Brăila, Galaţi şi
Vrancea 98 . Fenomenele meteorologice înregistrate în peste 1600 de localităţi au dus la
avarierea unui număr de 40.277 locuinţe, din care 4.999 au fost complet distruse,
3.517 se află în pericol de prăbuşire iar 31.761 au suferit importante pagube. Au fost
afectate un număr de 791 obiective social-economice, dintre care 221 de şcoli, 77
grădiniţe, 34 spitale şi 39 de biserici. Pagubele înregistrate la infrastructura de apărare
împotriva inundaţiilor reprezintă peste 248 km de diguri şi 1.192 km apărări de
maluri. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, au fost distruse sau afectate 547 km
de drumuri naţionale, 3.130 km drumuri judeţene, 5.134 km drumuri comunale şi
2.214 km de străzi. De asemenea, au fost avariate 1.888 poduri şi 5.620 podeţe. Au
fost scoase din funcţiune 22 km de cale ferată şi au fost afectate reţelele de alimentare
cu apă pe o lungime de aproximativ 164 km. Reţelele de transport gaze naturale au
suferit avarii pe o lungime totală de peste 14 km. În sectorul agricol au fost afectate
peste 569.000 hectare de suprafaţă agricolă. De asemenea, au fost afectaţi 2.584 km
de drumuri forestiere. Conform evaluărilor, valoarea totală a pagubelor produse de
inundaţii în perioada aprilie - august 2005 este de 54.447 miliarde lei vechi 99 .
Specialiştii din cadrul Departamentului Antigrindină din subordinea
Ministerului Agriculturii susţin că inundaţiile din vara anului 2005 au fost provocate
prin tehnologii avansate, dirijate de mâna omului. Conform datelor pe care aceştia le
deţin, fenomenele meteorologice dirijate au generat ploi torenţiale care au dus la
inundaţii şi calamitarea unor întregi zone din Moldova. Ei au sesizat indicii cu privire
94 http://bataiosu.wordpress.com/2008/11/22/cate-ceva-despre-razboiul-geofizic
95 http://forum.realitatea.net/showthread.php?t=22268
96 Alexandra Sarcinschi - „Dimensiunile nonmilitare ale securităţii”, Centrul de Studii Strategice
de Apărare şi Securitate, Editura UNAp„Carol I” Bucureşti, 2005, pp. 37-38
97 http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=1243&_nr=645&what=arma%20meteo
98 www.hotnews.ro
99 idem
141