STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

pentru care nu este recunoscută armata rusă şi ar putea indica faptul că rolul FSB în
planificare şi executare a fost mult mai important.
Ruşii au anticipat şi pregătit conflictul de la începutul verii lui 2008 şi cu
ajutorul exerciţiilor militare „Caucaz-2008”, când au testat planurile de invazie şi au
desfăşurat cinci batalioane de militari la graniţa cu Osetia de Sud. Potrivit scenariilor
serviciilor de informaţii ruseşti, Rusia intenţiona să aştepte ca Georgia să facă prima
mişcare, astfel încât să-şi rezerve dreptul de acţiona militar ca forţe de menţinere a
păcii. Reacţia militară imediată a Georgiei în Tshinvali a fost o surpriză pentru
Moscova, dacă avem în vedere faptul că premierul Vladimir Putin şi secretarul
Consiliului de securitate Nicolai Patruşev se aflau la Jocurile Olimpice de la Beijing.
Analiştii serviciului de informaţii externe, SVR, anticipau că georgienii au nevoie de
mai mult de o săptămână pentru a-şi pregăti ofensiva. Totuşi, în plan informaţional,
Moscova era pregătită pentru ofensivă şi deţinea multe informaţii despre capacităţile
militare georgiene.
O dată ce ostilităţile au fost demarate, informaţiile tactice au devenit extrem de
importante. Adiţional informaţiilor electronice, ruşii s-au bazat pe informaţiile
obţinute cu ajutorul avioanelor, aeronavelor spion teleghidate şi spionilor din cadrul
forţelor speciale „Speţnaz”, în special a Regimentului detaşat de Recunoaştere 45.
Acesta s-a dovedit eficient, mai ales în ceea ce priveşte abilitatea de a acţiona ca o
infanterie uşoară de elită.
Pe plan intern, contraspionajul rusesc a acţionat pentru demantelarea unei reţele
de spionaj georgiene. În cadrul acestei operaţiuni, au fost arestaţi 10 agenţi, inclusiv un
locotenent colonel rus de origine georgiană, identificat doar prin numele de
„Kherkeladze”, care a avut sarcina de a spiona forţele ruseşti din Caucazul de Nord şi
activităţile preşedintelui Kokoiti. Din punctul de vedere al interesele militare şi de
securitate ale Moscovei, campania din Georgia a reprezentat un succes. Vladimir Putin a
decorat mai mult de 50 de ofiţeri GRU, SVR şi FSB pentru implicarea activă în derularea
operaţiunilor militare şi de intelligence.
Prin contrast, capacităţile georgiene de strângere a informaţiilor tactice au fost
limitate. Faptul că Rusia şi-a asumat rapid superioritatea aeriană, a împiedicat
zborurile de recunoaştere şi a limitat, de asemenea, utilizarea avioanelor spion. Mai
mult, departamentele de informaţii militare din Osetia de Sud se află în mare parte în
enclavele georgiene şi aveau o capacitate redusă de a monitoriza acţiunile ruseşti din
restul regiunii. Deşi Georgia deţinea informaţii tactice despre forţele şi apărarea
Osetiei de Sud, majoritatea acestor informaţii fiind obţinute de departamentul militar
de informaţii din cadrul ministerului apărării, a subestimat dorinţa şi abilitatea Rusiei
de a se implica în conflict. Acesta a fost un eşec al serviciilor de informaţii, în mare
parte al serviciului georgian de informaţii externe. Georgia a fost luată pe nepregătite
de capacitatea forţelor ruse în regiunea sa din Caucazul de Nord.
Serviciul de Securitate Internă al Georgiei, SIS, a fost reorganizat în 1997 ca
parte a reformei care avizat întregul sector de securitate al Georgiei. Iniţial a fost
preconizat ca o contrapondere la Ministerul Securităţii Statului, car continua să aibă
strâns elegături cu Moscova. Fostul ministru al Securităţii, Avtandil Ioseliani,
veterana al KGB în Abhazia Sovieticăa a fost numit în septembrie 1997 în fruntea
noului serviciu. El a rămas în funcţie până în februarie 2004, când a fost înlocuit cu
general-locotenentul Valeri Chkheidze, multă vreme în fruntea Gărzii de Frontieră şi
219