STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

informaţionale, controlul tehnologiilor, securizarea frontierelor, finanţe-bănci etc.
Acest fapt poate facilita intrarea în posesia teroriştilor a unor informaţii şi documente
de importanţă deosebită ce ar uşura acţiunea asupra unor obiective vitale pentru statul
respectiv.
• terorismul laic tinde să coboare pe un plan secundar faţă de cel religios,
mult mai predispus la „exploatarea” campaniilor de violenţă şi mult mai distructiv în
acţiune, din cauza sistemelor de valori radical diferite ce stau la baza mecanismelor
de legitimare şi justificare a acţiunilor.
• intensificarea cooperării între organizaţiile teroriste, acestea putând
planifica şi pune în practică acţiuni teroriste aparent dispersate, desfăşurate, însă,
simultan sau consecutiv, şi în care să recurgă la arme perfecţionate.
• dezvoltarea exponenţială a reţelelor şi resurselor mass-media, care
acoperă întreaga planetă – a determinat mărirea oportunităţilor şi „apetitului”
teroriştilor pentru publicitate, ceea ce a sporit impactul psihologic asupra indivizilor
aparţinând entităţilor vizate şi, în general, asupra opiniei publice internaţionale.
O caracteristică a aşa-numitei „bătălii mediatice” este impactul social deosebit
pe care îl au înregistrarea şi documentarea intenţiilor diverselor organizaţii teroriste,
înainte ori după lansarea unui atac terorist. Efectul public calculat al acestor demersuri
constă în instigare „ca element central al folosirii violenţei”, propagandă agitatoare
(menită să conducă indirect la săvârşirea de acte violente, prin exaltarea sentimentelor
de ură şi răzbunare), precum şi păstrarea atmosferei de confruntare.
• costurile mai reduse ale operaţiunilor teroriste faţă de operaţiile militare,
ceea ce tentează multe organizaţii şi grupuri care urmăresc îndeplinirea unor scopuri
politice. Nu trebuie omis faptul că acest calcul este şi va fi făcut din ce în ce mai des
de anumite state în reacţia împotriva altor state.
• statul, ca principal exponent al puterii politice şi suveranitatea, ca atribut
de bază al acestuia, sunt într-un real proces de criză şi declin ca urmare, printre alte
cauze, şi a fenomenului de globalizare.
Globalizarea angrenează, ca efect secundar negativ, intensificarea fenomenului
terorist în anumite regiuni, precum şi dinamizarea „internaţionalizării” acestuia, prin
extinderea pe diverse spaţii, fapt ce afectează în diferite moduri, nu doar ordinea de
drept internă şi internaţională, ci chiar securitatea şi stabilitatea sistemului global.
• afirmarea tot mai puternică a actorilor non-statali, începând cu marile
firme şi corporaţii transnaţionale şi terminând cu organizaţiile nonprofit, care deţin
deja un rol intern şi extern foarte important în gestionarea elementelor de securitate a
statelor. În acest sens, este evidentă implicarea activă a actorilor non-statali în toate
etapele stării de securitate: pace-criză-război. Sunt cunoscute cazurile de implicare
directă a unor organizaţii teroriste în declanşarea unor crize conflictuale sau chiar
schimbări de regimuri politice.
• accesul organizaţiilor teroriste la înalta tehnologie şi la armele de
distrugere în masă.
Ameninţarea unor acţiuni cu arme de distrugere în masă nu poate fi ignorată.
Riscul există deja – sensibil în creştere – de vreo 20 de ani. Acest lucru se poate
108