STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

tehnică pentru convingere, pe când în manipulare cel manipulat nu este conştient
de intenţia celui care se foloseşte de acest proces de convingere.
Se vorbeşte de manipulare psihologică şi de manipulare informaţională, deşi
ambele se întrepătrund. Manipularea psihologică are în vedere o serie de procese şi
fenomene ce stau la baza schimbării conduitei. Manipularea informaţională este
modalitatea de bază prin care se realizează manipularea. Astfel, procedeele prin
care se realizează manipularea sunt de ordin informaţional (schimbarea
intenţionată de către manipulator a conţinutului mesajelor transmise receptorului),
psihologic (folosirea slăbiciunilor personalităţii receptorului), tehnic (prin lovituri
punctuale), semantic, retoric, atitudinal şi comportamental 6 .
În primul rând, se acţionează asupra inconştientului, unde forţa sugestiei este
deosebit de mare şi individul acţionează sub o presiune de care nu este conştient.
De aceea, fisurarea sau chiar schimbarea sistemului de referinţă poate fi mai uşor
provocată prin formule şoc (sloganuri) puternic emoţionale.
Cât de departe poate ajunge manipularea, ne-o dovedeşte dublul proces de
dezumanizare, atât a agresorilor, cât şi a victimelor. Scopul fundamental al
tehnicilor de dezumanizare este curăţarea imaginii inamicului de orice trăsătură
umană, prezentarea lui drept un monstru nedemn şi periculos pentru specia umană,
identificarea lui prin porecle sau prin orice denumiri care nu trebuie să mai
păstreze nicio conotaţie omenească.
Ideea manipulării informaţiilor a apărut din nevoia mobilizării populaţiei civile
ca o parte a efortului de război. Dacă iniţial această manipulare, în special a
sentimentelor, avea drept scop recrutarea unui număr cât mai mare de voluntari, în
ultimii 30 de ani tipologia conflictelor militare s-a modificat spre o
profesionalizare a participanţilor şi spre o restrângere a ariei geografice în care se
desfăşoară conflictul.
Omisiunea, fragmentarea, minciuna sunt instrumentele folosite pentru
manipularea mass-media. Cercetările sociologice au evidenţiat faptul că 86%
dintre americani folosesc televiziunea ca instrument principal pentru a se informa
şi doar 51% dintre aceştia citesc un ziar. Se poate aprecia că, în mare, proporţiile se
respectă şi în Europa sau oriunde în lume.
Presa americană este prima supusă manipulării, dezvoltarea reţelelor de
televiziune americane, prestigiul jurnalistic al unor reporteri având un dublu efect:
pe de-o parte devin „surse“ de credibilitate, pe de altă parte sunt „vectori“ de
informare 7 .
Probabil că cel mai bun exemplu de manipulare a fost războiul din Vietnam.
„Rezoluţia Golfului Tonkin“, august 1964, cea mai apropiată de o declaraţie de
război, prevedea că preşedintele SUA este autorizat să folosească orice mijloace
pentru a stopa atacurile viitoare ale Vietnamului de Nord asupra vaselor americane.
Preşedintele Johnson a ordonat represalii ca urmare a unor noi atacuri ale nord-
6 Gh. Arădăvoaicei, Valentin Stancu, Războaiele de azi şi mâine, Editura Militară, Bucureşti,
1999, p. 54.
7 Henri – Pierre Cathala, Epoca dezinformării, Editura Militară, Bucureşti, 2003, p. 47.
303