STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

România dispune de structuri PSYOPS, CIMIC şi INFOOPS la nivelul
componentelor operaţionale şi al Comandamentului Operaţional Întrunit, de structuri
de război electronic şi de forţe speciale (grupate în nou înfiinţatul Comandament
pentru Operaţii Speciale), de un Centru PSYOPS şi de un batalion CIMIC. Are ofiţeri
experimentaţi în domeniul PSYOPS, care au acţionat cu mare succes în Afganistan (în
cadrul CJPOTF) şi în KFOR, dar şi câţiva specialişti în INFOOPS, cu experienţă în
teatrele de operaţii. Activitatea CIMIC s-a desfăşurat mult sub posibilităţi, deşi
constant, din anul 1998, în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan şi Balcanii de Vest.
Odată cu deschiderea sa către est, NATO şi SUA au organizat atât cursuri cât şi
un număr de conferinţe în domeniile non-kinetice, cum ar fi seria în domeniul
PSYOPS (Varşovia-2003, Bratislava-2006 sau Tallin-2007) precum şi echipe mobile
de instruire în domeniile PSYOPS sau CIMIC.
Existenţa capabilităţilor specifice, nu numai la nivelul serviciilor secrete sau a
forţelor armate, dar şi integrat, la nivel inter-ministerial şi inter-agenţii, este
importantă atât pentru a acţiona în structuri dislocabile multinaţionale, la dispoziţia
NATO şi UE, dar mai ales, pentru apărarea teritoriului naţional în mod eficient şi
chiar în scop ofensiv.
Fragilitatea acestor state în faţa diferitelor tipuri de agresiuni non-convenţionale
s-a demonstrat în repetate rânduri: astfel, Slovacia, alături de Bulgaria au fost marile
victime ale crizei gazului rusesc din iarna anului 2009 (de fapt o utilizare a armei
energetice), Estonia a fost grav afectată de atacurile cyberteroriste din aprilie-mai
2007, care i-au paralizat instituţiile guvernamentale, de media, partidele politice şi
comunitatea de afaceri, toate ţările din regiune au fost afectate financiar prin atacuri
speculative asupra monedelor lor naţionale şi prin politici concertate de discreditare,
care au dus la devalorizarea puternică a monedelor din zonă şi la instalarea crizei
economico-financiare. Şi exemplele pot continua.
În scopul de a deveni mai pregătite şi mai eficiente în confruntarea războiului
asimetric şi a războiului continuu, statele “Noii Europe” vor trebui să îşi adapteze
instituţiile, politicile, elementele securităţii lor naţionale, armatele şi sistemele
legislative, într-o manieră coerentă şi vizionară, dar mai întâi, ele trebuie să îşi
modifice mentalităţile referitoare la percepţia inamicului/competitorului de azi
(deoarece terorismul sau Islamul sunt adesea ţinte false) şi asupra naturii reale a
ameninţărilor.
Mai mult ca niciodată, statele „Noii Europe” trebuie să accelereze procesul de
unificare în interiorul Uniunii Europene, la nivel politic şi instituţional, nu doar în
domeniile militar, economic sau juridic, pentru a fi mai bine protejate împotriva
atacurilor neconvenţionale ale marilor puteri. Ele vor trebui să promoveze o poziţie
comună în faţa terţelor părţi, chiar dacă discutăm despre Rusia, Israel, Turcia, fosta
Iugoslavie sau Statele Unite, la nivel politic, diplomatic, economic sau militar.
Statele „Noii Europe” trebuie însă să îşi promoveze fără lipsă de complexe
propriile interese, obiective şi strategii şi în faţa statelor “Vechii Europe”, a Europei
Occidentale, în afara sau înlăuntrul mecanismelor UE şi NATO. Polonia a oferit un
bun exemplu privind capacitatea de a-şi proteja cu demnitate propriile interese pe
timpul procesului de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană.
296