STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

momentul de faţă şi în viitorul apropiat acestea vor fi accelerate de actuala criză
financiară globală.
Tot din cauza crizei, riscul de producere a unor conflicte pe plan mondial
(războaie civile, reizbucnirea unor conflicte latente/îngheţate, mici conflicte în plan
regional), în următoarele decenii este extrem de mare. Deciziile viitoare luate la nivel
mondial vor fi decisive în ceea ce priveşte securitatea statelor. Alţi factori majori de
insecuritate, generaţi sau amplificaţi de criza financiară, sunt schimbarea climatică,
concurenţa pentru resursele energetice şi tendinţa elitelor puternice de a menţine
securitatea prin mijloace militare.
Ţările bogate s-au concentrat până în prezent asupra măsurilor destinate să
intensifice cooperarea în domeniul financiar, ceea ce este irelevant pentru ţările mai
sărace. Din acest punct de vedere, acestea ar trebui să profite de ocazie pentru a
introduce reforme economice fundamentale care să anuleze diviziunile săraci/bogaţi
ce s-au adâncit atât de mult în ultimele trei decenii.
Potrivit perioadei izbucnirii crizei, a scăzut mediul de panică şi a început încet
încet stabilizarea, observându-se o oarecare diminuare în acţiunile şi scăderile de la
burse. Dolarul a câştigat valoare în faţa monedei Euro. Unele bănci ale căror pierderi
deşi sunt evidente, încât nu crează panică pe pieţele financiare. Unii specialişti
subliniază că în decurs de doi ani criza va fi depăşită. Deoarece în unele ţări s-au făcut
alocări de capital la bănci, se preconizează că după criză acestea se vor consolida şi
mai mult. Declaraţiile făcute de unele firme uriaşe în legatură cu scăderea procentului
de profit, au înrăutăţit şi mai mult pieţele aflate în situaţie dificilă. Deşi la început
pachetele de ajutorare au fost gândite numai pentru băncile aflate în situaţii dificile,
datorită crizei au fost incluse în aceste programe şi firmele din sectorul productiv ce
întâmpină greutăţi în obţinerea de credite.
Datorită crizei a ieşit în evidenţă stringenţa unui nou sistem pe plan mondial.
Odată cu declararea unor pachete de măsuri de către unele ţări, a început crearea
mediului de încredere pe pieţele financiare. Unele instituţii internaţionale precum FMI
şi Banca Mondială, intrând în circuit, au încercat să oprească amplificarea crizei
fianciare. În SUA, ţara unde a izbucnit criza, banca centrală, dând răspuns favorabil la
aşteptările de pe pieţe, a diminuat procentul de dobânzi. Se observă că, datorită crizei,
nenumărate ţări au înţeles stringenţa acţionării împreună pentru soluţionarea
problemelor.
Concluzii
Deteriorarea economiei globale provocată de criza financiară este cea mai mare
ameninţare la adresa securităţii mondiale. Sărăcia care va lovi zeci de milioane de
oameni ar putea determina apariţia unor mişcări sociale extrem de violente, care ar
putea fi aplanate doar prin intervenţii ale autorităţilor, la fel de violente. Deşi cauzele
sunt diferite, rezultatele sunt similare: proteste violente, pagube materiale şi chiar
atacarea oficialilor cu rang înalt în unele state.
Criza financiară ce se manifestă în ultimele luni la nivel mondial, ne arată
slăbiciuni profunde atât ale statelor naţionale cât şi ale unor organizaţii internaţionale,
şi lipsa lor de interes faţă de cetăţean.
370