STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

stabilitatea. Este capabilă să îndeplinească misiuni cu forţă de sine stătătoare sau ca
parte a unei forţe mai mari care să acopere un spectru larg de operaţii militare ale
alianţei.Ar putea fi întrebuinţate în diferite moduri şi anume:
- demonstraţie de forţă în ceea ce priveşte stabilitatea NATO în faţa unei
agresiuni;
- element cheie în cadrul apărării colective, în concordanţă cu art.5 al Tratatului
NordAtlantic;
- pentru managementul crizelor;
- în operaţii de stabilitate şi sprijin pentru operaţii nonarticol 5.
- ca forţă armată într-o operaţiede anvergură premergător desfăşurării altor
resurse.
Prototipul NRF cuprinde 9500 de militari, acesta fiind activat la ceremonia din
Brunssum, Olanda, în 15 octombrie 2003, când noua forţă a fost prezentată de către
generalul James Jones, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa.
Primele demonstraţii ale capabilităţilor iniţiale ale acestei forţe, incluzând
amprente din 11 ţări NATO, au participat la un exerciţiu privind răspunsul la o situaţie
de criză, în Turcia, în noiembrie 2003. Respectiva criză a presupus o ameninţare
fictivă la adresa personalului ONU şi a civililor localizaţi într-o ţară din afara spaţiului
Euro-Atlantic, din partea unor forţe ostile prin acţiuni teroriste. Acţiunea NRF a
presupus un embargo privind mişcarea forţelor şi armelor în zonă, operaţii
contrateroriste şi o demonstraţie vizibilă privind solidaritatea alianţei, determinarea
politică a acesteia şi capabilităţilor militare de care dispune 6 .
Forţa de Răspuns a NATO (NRF) este o structură de tip joint, multinaţională,
high tech, flexibilă, desfăşurabilă, interoperabilă şi sustenabilă în teatru. Este adică
acea forţă de care are nevoie Alianţa pentru a interveni prompt oriunde se iveşte o
situaţie de criză şi se impune acţiunea prin forţă 7 .
Această forţă este în măsură să acţioneze atât izolat, cât şi ca element înaintat al
unei forţe mult mai puternice, ca o avangardă sau ca o forţă de reacţie rapidă. De
aceea, ea trebuie să fie în măsură să îndeplinească întreaga gamă de misiuni ale
Alianţei. Se prevede ca, atunci când NATO o va folosi, ea să fie în măsură să se
desfăşoare în cinci zile şi să se poată autosusţine în teatru cel puţin o lună.
NRF este unul dintre cele mai concrete şi mai eficiente elemente ale
transformării Alianţei. Ea se află în centrul acestei transformări. Iar esenţa acestei
transformări este reacţia rapidă.
Forţa de răspuns a NATO este destinată să îndeplinească tot felul de misiuni,
inclusiv (sau mai ales) pe cele care rezultă din războiul împotriva terorismului şi
protecţia membrilor Alianţei împotriva ameninţărilor asimetrice.
S-a prevăzut ca NRF să fie compusă din forţe aeriene maritime şi terestre, care
se vor rota la fiecae şase luni.În principiu, această structură se compune din:
- Forţe terestre de talia unei brigăzi;
- Forţe maritime până la forţa navală a NATO;
6 NATO Handboock, Brussels 2006, p.178).
7 MUREŞAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004,p. 257.
249