STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

PROVOCĂRI ŞI POSIBILE SOLUŢII
PENTRU ADMINISTRAŢIA AMERICANĂ
Dr. Mihai ŞERBAN ∗
In the face of new American administrations geopolitical challenges are great but,
apparently, the solutions of soft-power to impose the most effective long term. At least in relation to
Iran, S.U.A. must quickly learn to play chess, although it's hard when you have boxing gloves in
hands. Perhaps the methods used by Asian chancellery, which have long-term strategy and not be
hurried, are the most recommended in political relations. Interesting is the position, which can not
be abandoned by U.S. in the Orient. Therefore, products of geopolitical intelligence analysis should
be as solutions oriented medium-term and especially long.
Acest material de cercetare a fost generat de iniţiativa Iranului de a furniza
sprijin S.O.F.A., fiind astfel creată o platformă pentru creşterea influenţei pe scena
politică irakiană, prin intermediul legăturilor cu binecunoscuta comunitate şiită,
mizând pe faptul că, peste doi ani (termenul maxim prevăzut pentru staţionarea
trupelor americane în Irak) guvernul de la Bagdad va fi unul fragil şi uşor de
manipulat 1 .
Un indiciu suplimentar al progreselor în dialogul cu S.U.A. ar putea fi anunţul
făcut de către Guvernatorul Băncii Centrale, Hossein Qazavi, în 19 noiembrie 2008,
potrivit căruia Iranul intenţionează să scoată pe piaţă obligaţiuni în valoare de 1
miliard dolari, pentru atragerea investiţiilor în proiecte, inclusiv în domeniul
petrochimic.
Deoarece Actul privind sancţiunile împotriva Iranului, emis de către S.U.A.
este în vigoare până în 2011, acţiunea Băncii Centrale irakiene ar constitui un eşec, în
cazul în care Washingtonul şi Teheranul nu ar ajunge la o înţelegere. În condiţiile în
care jucătorii internaţionali de pe piaţa titlurilor de stat ar încheia afaceri cu băncile
iraniene, riscă să intre sub incidenţa legii menţionate.
Reamintim faptul că aceste sancţiuni nu au împiedicat statele din „Consiliul de
Cooperare a Golfului” („C.C.G.”), Rusia şi China, să întreţină relaţii comerciale cu
Iranul, date fiind rezervele naturale mari şi economia iraniană dezvoltată. Dezbaterile
privind politica optimă de sancţiuni vor fi complexe, însă necesare pentru a menţine
echilibrul în regiune 2 .
Alegerile prezidenţiale din Iran (iunie 2009) nu pot aduce schimbări majore în
politica internă sau externă a Teheranului, având în vedere structura de putere şi rolul
ayatollahuluii Ali Khamenei. În aceste sisteme politice tranziţia spre democraţie
depinde de capacitatea de acţiune a reformiştilor şi de relaţiile conducerii cu
∗ Lector universitar în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii. doctor în Ştiinţe Istorice,
doctorand în Ştiinţe Militare şi Informaţii.
1 „Stratfor” – „Iran se întoarce pe scena globală”, 10.11.2008; „O schimbare radicală în Pactul de
securitate între S.U.A. şi Irak”, 17.11.2008; „S.O.F.A. şi opţinuile iraniene”, 18.11.2008.
2 „Jane’s” – Ethan Chorin, Fariborz Ghadar, „Liniile trasate de resursele iraniene”, 07.11.2008.
373