STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

prognozelor reale aferente lunilor iulie şi august 2007 (cea mai grea perioada din
ultima sută de ani). În context, media centrale şi locale au colportat informaţii
referitoare la înregistrarea a unor temperaturi ridicate extreme, care depăşesc pragul
de confort termic şi care se manifestă pe intervale lungi de timp 8 .
Specialiştii au estimat că schimbările climatice se vor manifesta în ţara noastră
prin creşterea frecvenţei zilelor tropicale, dar şi prin descreşterea numărului de zile de
iarnă. Totodată, cantităţile de precipitaţii se vor diminua în timpul verii. Schimbările
climatice vor determina creşterea nivelului mării, care va pune în pericol zonele de
coastă prin eroziune şi inundaţii, şi intensificări ale frecvenţei apariţiei fenomenelor
meteorologice extreme 9 . În România, în ultimul deceniu, ca urmare a activităţilor
umane destructive (defrişări masive de păduri , distrugerea perdelelor forestiere de
protecţie, micşorarea suprafeţelor pădurilor din zona de câmpie etc.) şi pe fondul
schimbărilor climatice, s-au extins procesele de deşertificare. Procesele de degradare
a terenurilor cunosc o extindere şi o intensificare alarmantă. Conform unor studii
recente, bazate pe analiza datelor meteorologice (provenite de la staţiile
meteorologice situate în sud-estul ţării) din ultima sută de ani, Dobrogea, estul
Munteniei, sudul Moldovei şi zonele aferente acestora sunt potenţial afectate de
deşertificare (cca 3 milioane ha, dintre care cca 2,8 milioane terenuri agricole,
reprezentând cca 20 % din suprafaţa agricolă). Zeci de mii de hectare ocupate în urmă
cu peste un secol de păduri au rămas fără vegetaţie. Seceta si temperaturile excesiv de
ridicate s-au accentuat după desecările masive din ultimul secol din Lunca şi Delta
Dunării 10 . Deşertificarea este cauzată atât de fenomenele extreme şi persistente, cum
este seceta, cât şi de activităţile umane, prin supraexploatarea ecosistemelor
vulnerabile şi sensibile din spaţiul geografic, în general şi zonele aride, în special.
Prin transformarea peisajului natural în stepe, s-au intensificat şi perioadele cu secetă
persistentă, fenomen natural obişnuit pentru climatele de stepă şi silvostepă. Ca efect
al accentuării fenomenului de secetă şi aridizare îl constituie scăderea producţiilor
agricole. Dintre toate segmentele economiei, agricultura rămâne cea mai sensibilă la
modificările climei.
II. Arma meteo în războiul geofizic
Degradarea progresivă şi rapidă a ecosistemelor Terrei a condus la apariţia
unui nou tip de arme - armele geofizice - şi a unui nou tip de război - războiul
geofizic, ce îşi bazează modul de acţiune pe tehnicile de modificare a mediului
înconjurător în scopuri militare. 11
Războiul geofizic a fost abordat în literatura militară de specialitate mai întâi
sub conceptul de război meteorologic şi de război ecologic (în S.U.A. şi Occident) şi
sub termenul de război geofizic sau geoclimatic (în U.R.S.S., China şi ţările
8 http://stiri.rol.ro/content/view/66004/2/
9 Idem.
10 Educaţie pentru mediu în contextul schimbãrilor climatice, Ghid pentru profesori, ianuarie
2008-, p.50.
11 Emil Străinu - „Războiul geofizic - Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri
militare”, articol extras din Nexus Magazine, Anul I, Numarul 3 (octombrie - noiembrie 2005),
10.01.2007.
125