STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

INFLUENŢA MEDIULUI INTERNAŢIONAL
ASUPRA CONFIGURĂRII NOILOR TIPURI DE RĂZBOI.
EFECTE PENTRU STATELE „NOII EUROPE”
Alfred VASILESCU ∗
Lucrarea doreşte să evidenţieze schimbarea comportamentului actorilor internaţionali supuşi
presiunii crescânde a mediului internaţional şi consecinţele modificării relaţiei dintre cooperare şi
conflict asupra politicilor de securitate ale statelor “Noii Europe”, în faţa ameninţărilor asimetrice
şi non-convenţionale.
The paper wants to emphasise the changing of international actors behaviour under the
increasing pressure of international environment and consequences of modifying the relationship
between co-operation and conflict above security policies of the “New Europe” states, confronting
asymmetric and non-conventional threats.
1. Dialectica transformării conflictelor în entităţi cu noi fizionomii
Orice om simplu, fără studii de politică externă sau cunoştinţe în domeniul
relaţiilor internaţionale poate observa că lumea pe care el o cunoaşte se transformă cu
o viteză derutantă, că realitatea din jur devine din ce în ce mai fluidă, mai complicată
şi mai greu de înţeles şi descris. Presiunile sunt la tot pasul: globalizarea îşi impune
regulile implacabile acolo unde găseşte o urmă de civilizaţie, culturile fac faţă cu greu
uniformizării, raportul dintre resurse şi demografie pare a fi din ce în ce mai injust,
refugiul în credinţele religioase naşte frecvent excese, dezvoltarea tehnologică fără
precedent, a mijloacelor de comunicaţie şi a tehnologiei informaţiei apropie oamenii
în aceeaşi măsură în care îi alienează, mass-media ubicuă creează o realitate paralelă,
drepturile omului şi libertăţile cetăţeneşti rămân adesea prizonierele intereselor
naţionale şi de grup, iar indivizii, colectivităţile şi popoarele au tot mai multe motive
difuze pentru a nu se mai simţi în siguranţă. Aceste evoluţii nu puteau să se manifeste
lăsând intacte vechile mecanisme de reglare a intereselor actorilor politici
internaţionali. Ele au schimbat totul. Şi pacea şi războiul. Ele au fracturat şi au
multiplicat atât riscurile, vulnerabilităţile, cât şi oportunităţile de pe piaţa puterii.
Astăzi, raţiunea începerii unui război poate fi diversă, de la o dispută asupra
teritoriilor sau a resurselor, la intoleranţa privind credinţele religioase, de la ura
stârnită de diferenţele tribale sau rivalităţile ideologice, până la neînţelegeri privind
cotele de piaţă, de la conflicte privind modul de distribuire a puterii şi autorităţii, până
la contestări privind sancţiunile comerciale sau reacţii vizând turbulenţe financiare.
Însă diferenţa cea mai importantă dintre războiul contemporan şi războaiele trecutului
este aceea că în războiul contemporan scopul declarat şi cel acoperit sunt adesea două
lucruri diferite. 1
∗ Căpitan-comandor doctorand, Comandamentul Operaţional Întrunit „Mareşal Alexandru
Averescu”
1 Vezi Qiao, Liang, Wang, Xiangsui, Unrestricted Warfare, Beijing, PLA Literature and Arts
Publishing House, February, 1999, pp. 34-59.
288