STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

7) Protocolul privind Reprimarea Actelor Ilegale de Violenta Savarsite in
Incinta Aeroporturilor care Deservesc Aviaţia Internaţionala, completare la
Convenţia privind Reprimarea Actelor Ilegale Savarsite Împotriva Siguranţei
Aeronavei – Montreal 24/02/88;
8) Convenţia privind Reprimarea Actelor Ilegale Savarsite Împotriva Siguranţei
Navigaţiei Maritime – Roma 10/03/88;
9) Protocolul privind Reprimarea Actelor Ilegale Savarsite Împotriva Siguranţei
Platformelor Fixe Situate pe Platoul Continental – Roma 10/03/88;
10) Convenţia privind Marcarea Explozibililor Plastici in Scopul Detectării
Acestora – Montreal 01/03/91;
11) Convenţia ONU privind Reprimarea Bombardărilor Teroriste – New York
15/12/97;
12) Convenţia ONU privind reprimarea Finanţării Terorismului – 15/12/97.
De problematica terorismului se preocupă şi ţările care fac parte din
Comunitatea Statelor Independente. Astfel, la Moscova, a fost adoptat un plan de
acţiune şi de luptă împotriva terorismului. După aprecierile experţilor organelor
judiciare ruse, o mare parte din resursele financiare destinate finanţării
organizaţiilor teroriste sunt asigurate de activitatea grupurilor criminale etnice, iar
cea mai mare parte a veniturilor criminale provin din traficul de stupefiante. China a
declarat, la rândul ei că susţine, ca şi în trecut, lupta împotriva terorismului de orice
fel, întrucât ea însăşi se consideră a fi victimă a terorismului. Ea acţionează, după
declaraţiile oficialităţilor de la Beijing, împreună cu comunitatea internaţională,
împotriva reţelelor şi organizaţiilor teroriste. În Germania a intrat în vigoare o nouă
lege asupra imigrării, care are în vedere realităţile concrete privind existenţa pe
teritoriul german a unor posibile puncte sau filiere ale unor reţele teroriste. Pe baza
acestei legi, landurile pregătesc deja, aşa cum afirmă săptămânalul „Der Spiegel“,
expulzarea a sute de islamişti consideraţi periculoşi.
Deciziile şi acţiunile acestea sunt foarte importante şi demonstrează ca există
strategii şi acţiuni de prevenire şi combatere a terorismului. De aceea, strategiile de
combatere a terorismului (care pun în aplicare decizii politice corespunzătoare)
trebuie să definească clar forţele, mijloacele, sistemele de pregătire şi de acţiune
pentru combaterea terorismului de orice fel. Ele pot fi strategii directe (prin care se
fixează forţele, mijloacele şi modalităţile de lovire directă a bazelor şi reţelelor
teroriste, aşa cum s-au petrecut lucrurile în Afghanistan) sau indirecte (prin care se
vizează lichidarea surselor şi resurselor materiale şi financiare ale terorismului,
eradicarea cauzelor şi situaţiilor care generează terorism).
Cei patru piloni ai Strategiei UE împotriva terorismului - prevenirea,
protecţia, supravegherea şi răspunsul - constituie un răspuns complet şi proporţional
cu ameninţarea terorismului internaţional. Strategia presupune eforturi efectuate la
nivel naţional, european şi internaţional, pentru a reduce ameninţarea terorismului
vulnerabilităţii noastre în faţa atacurilor. Strategia stabileşte obiectivele noastre
pentru a preveni apariţia de noi recruţi ai terorismului; pentru protecţia eventualelor
ţinte, pentru urmărirea şi investigarea membrilor reţelelor existente şi pentru a
îmbunătăţi capacitatea noastră de a răspunde la şi de a gestiona consecinţele
atacurilor teroriste. Această strategie ne poartă spre următoarea etapă de pe agenda
154