STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Marea Neagră într-un viitor apropiat 1 . De asemenea, deşi nava comandant a flotei,
crucişătorul Moskva, a fost ancorată în Sevastopol atunci când au izbucnit conflictele, în
data de 8 august 2008, aceasta părea să fie gata de luptă înainte să plece spre coasta
georgiană în următoarea zi, acompaniată de un distrugător, două nave anti-submarine şi
unele nave de asistenţă, care erau, de asemenea, pregătite de luptă.
Armata ucraineană monitoriza îndeaproape activităţile flotei ruseşti din
Sevastopol înainte de declanşarea războiului din august 2008 şi a remarcat faptul că
urmau să înceapă unele acţiuni. Potrivit unor foşti membri ai serviciului ucrainean de
informaţii militare şi din cadrul Serviciului de Securitate din Ucraina (SBU), ofiţerii
din cadrul Serviciului de Informaţii Externe din Rusia (SVR) derulau o activitate
intensă în Peninsula Crimeea şi exista, de asemenea, multă agitaţie în rândul
cetăţenilor ruşi şi a parlamentarilor, aceştia solicitând şi sugerând ca Peninsula
Crimeea să facă din nou parte din Rusiei. Este clar faptul că partea rusă se pregătea
pentru un atac asupra Georgiei şi căuta să îşi asigure baza navală din Crimeea.
De asemenea, analiştii ucraineni sugerează faptul că în anul 2006, crucişătorul
„Moskva” şi alte nave ale flotei ruseşti au participat la un exerciţiu în afara coastei
Georgiei, în vecinătatea portului Poti, pe parcursul căruia acestea s-au apropiat la 25
km de coasta georgiană - în apele teritoriale ale acestui stat. Partea rusă nu s-a
deranjat să informeze anticipat guvernul georgian în legătură cu acest exerciţiu. Portul
Poti, care este şi un important terminal petrolier, a fost ţinta atacurilor aeriene ale
Rusiei de la începutul ostilităţilor ruso-georgiene şi un obiectiv militar important de
atins în cadrul ofensivei terestre ruseşti.
La mijlocul lunii septembrie 2008, Sota Utiasvili, şeful Departamentului de
Operatiuni Speciale din cadrul Ministerului de Interne de la Tbilisi, afirma că deţine
înregistrarea unei convorbiri între un agent de forntieră osetin şi un ofiţer rus, din care
rezultă că blindatele ruseşti au intrat primele în tunelul Roki, care leagă Osetia de Sud
de cea de nord şi ca acest lucru s-a întâmplat cu aproximativ câteva ore înainte de
începerea operaţiunilor militare propriu-zise 2 .
Prin urmare, victoria militară a Rusiei a intervenit ca rezultat al superiorităţii
numerice covârşitoare şi al unei strategii în stil sovietic, bazată pe o planificare detaliată
care lasă puţin loc de flexibilitate. A fost şocul şi teama de o forţă numeroasă mai
degrabă decât de utilizarea unor arme de precizie ghidate 3 .
Specialiştii militari occidentali au studiat prestaţia armatei ruse in conflictul cu
Georgia, deoarece trebuie să fie pregătiţi pentru posibilitatea unui conflict în alte zone
geografice, cu alte state care folosesc cu preponderenţă tehnică militară rusească.
Raportul Jane's Strategic Advisory Services (JSAS), o firmă specializată de
consultanţă, precizează că trupele ruse au putut intra rapid în Georgia, asigurându-şi o
victorie decisivă, in primul rând pentru că mare parte dintre ele participau la exerciţii
1 Războiul ruso-georgian: factorul ucrainean, în periodicul „Jane's Intelligence Digest”, 13.08.2008
2 Mihaela Onofrei, Războiul din Caucaz şi politizarea informaţiilor de securitate, a XIV-a sesiune de
comunicări ştiinţifice cu partcipare internaţională, Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti, 20-21
noiembrie 2008.
3 Maşinăria de luptă rusească a început să scârţâie, în cotidianul „Interesul Public.ro”, nr.282 -
26.08.2008, p.14.
215