STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

interlopă, determinate de interese conjuncturale, de moment sau de perspectivă,
menite a facilita atingerea scopurilor propuse de fiecare parte.
• migraţia de populaţie
Migraţia de populaţie reprezintă o rezultantă a vectorilor clasici – pauperizare
excesivă, conflicte interetnice şi interconfesionale, instabilitate politică, nerespectarea
drepturilor omului şi a minorităţilor, accidente ecologice de proporţii, schimbări
geoclimatice – şi a factorilor emergenţi nou apăruţi – politici etatiste disimulate
(export de populaţie excedentară şi de fundamentalism religios, import demografic),
escaladarea crimei organizate şi a terorismului internaţional.
Toate acestea sunt grefate pe intensificarea traficului necontrolat de persoane, la
care se adaugă consecinţele nefaste ale exploziei demografice (bomba demografică),
insuficienţei resurselor de apă, crizei alimentare majore (bomba sărăciei), cursei
înarmărilor nucleare practicată de marile puteri.
Asocierea fenomenului migraţionist de populaţie terorismului internaţional o
putem face analizând cauzele generatoare şi implicaţiile viitoare asupra sistemului de
securitate ale statelor. Se manifestă tot mai pregnant tendinţa folosirii expulzărilor în
masă ca armă de război şi ca mijloc de a crea societăţi omogene din punct de vedere
cultural sau etnic (spaţiul ex-sovietic, Rwanda, Burundi, Liberia, Somalia, Etiopia,
spaţiul fostei R.F.Iugoslavia etc.).
Fluxurile masive de populaţie – refugiaţi sau deplasaţi forţat – sunt tot mai des
folosite atât în perioada de pre-criză, cât mai ales de post-criză, ca motiv direct sau
disimulat pentru a susţine pretenţii teritoriale sau de autodeterminare (regiuni din fosta
R.F.Iugoslavia, ex-U.R.S.S., Cecenia, Nagorno-Karabach, Transnistria, Fâşia Gaza,
Cisiordania, Kurdistan etc.).
În general, populaţia refugiată, deplasată forţat sau expulzată este o populaţie
nemulţumită şi, determinată de situaţia ei critică, să fie recrutată cu uşurinţă de
organizaţii teroriste pentru a fi folosită în operaţiuni specifice.
Rezultă că, în viitor fenomenul terorist poate beneficia de un „import masiv de
terorişti” din diferite zone tensionate ale lumii.
O altă categorie de populaţie migratoare care ar putea îngroşa rândurile
organizaţiilor teroriste se poate naşte din sânul infractorilor şi criminalilor care,
datorită faptului că sunt daţi în urmărire în propriile ţări, se refugiază în alte state şi
sunt recrutaţi de terorişti.
• deteriorarea mediului de securitate internaţional
Mediul de securitate se află într-un amplu proces de transformare şi remodelare,
caracterizat de manifestarea a două tendinţe antagoniste: pe de o parte, extinderea
procesului de democratizare, afirmarea drepturilor omului şi principiilor economiei de
piaţă, concomitent cu lărgirea cooperării şi integrării în structurile europene şi
euroatlantice; pe de altă parte, un proces de dezintegrare şi fragmentare a entităţilor
statale multinaţionale. În paralel, se constată menţinerea şi diversificarea riscurilor de
natură militară şi nemilitară, în primul rând a terorismului, precum şi creşterea
vulnerabilităţilor instituţiilor internaţionale şi naţionale faţă de acestea.
• scăderea capacităţii de control şi influenţă a guvernelor
Sunt cunoscute tot mai multe cazuri de preluare a unor instituţii din domenii cu
relevanţă pentru stabilitatea şi securitatea naţională a unor state: circuitele
107