STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

de pedepsire a unor populaţii, etnii etc. În aceste condiţii, pe lângă arma nucleară şi
materialele radioactive, posibilitatea folosirii mijloacelor chimice şi a celor biologice
rămâne ameninţarea cea mai periculoasă a începutului de mileniu. De altfel, tragicul
atac terorist asupra complexului World Trade Center şi Pentagonului a readus în
actualitate nevoia reconsiderării strategiilor de întrebuinţare de către diverse forţe,
mai ales teroriste, dar nu numai, a mijloacelor chimice şi biologice - ca arme de
nimicire în masă - şi, în consecinţă, a măsurilor de prevenire, contracarare şi protecţie
a personalului şi populaţiei împotriva efectelor lor. Scopul nemijlocit este acela de a
ucide cât mai mulţi oameni, într-un timp cât mai scurt, pentru a crea panică şi deruta,
a înfricoşa, a induce şi menţine o stare de teroare în rândul populaţiei vizate şi a
atrage atenţia mass-media. Bioterorismul şi terorismul chimic, cel cu reziduuri
radioactive, ca şi cel nuclear, nu sunt şi nu pot fi reacţii în disperare de cauză, întrucât
astfel de acte necesită o baza materială serioasă, laboratoare bine utilate, folosirea
unor specialişti de înaltă clasă, costuri foarte mari şi pregătiri temeinice, adesea
îndelungate.
În toate statele şi în toate structurile ştiinţifice pot exista infiltraţi mulţi
specialişti recrutaţi de organizaţiile teroriste (chimişti, geneticieni, biologi) care pot
pune la punct, în scurt timp, agenţi biologici, dar şi chimici şi radiologici, şi pot
pregăti scenarii ingenioase de fabricare a acestora şi de întrebuinţare împotriva SUA
şi a aliaţilor săi, inclusiv împotriva României. Direcţia aşa-zisei cercetări ştiinţifice
teroriste se îndreaptă spre miniaturizarea armelor de distrugere în masă, a sistemelor
de transport la ţintă şi de dispersie.
Terorismul devine o reţea mult mai mare care încurajează o structură
organizaţională autofinanţată şi liber organizată. Motivaţia grupărilor teroriste se
bazează în special pe extremele religioase şi aspiraţiile ideologice. Vorbind despre
tendinţele extremismului ideologic DIA (Defence Intelligence Agency) face o
estimare a obiectivului principal strategic al Al-Qaeda: „restabilirea califatului
islamic, unificat printr-o ideologie comună şi caracterizată de o opoziţie înfocată faţă
de influenţa vestică în ţările tradiţionale islamice” 3 . Liderii Al-Qaeda au enunţat în
mod repetat, ca scop principal, instituirea statelor islamice care ar include
Afghanistanul, Egiptul, statele din Peninsula Arabică şi Irakul. Altă ţară care are
organizaţii teroriste cu scopuri ideologice similare este Algeria şi anume Grupul
Islamic Armat (GIA) care doreşte înlăturarea regimului algerian actual şi instaurarea
unui regim islamic 4 .
Jemaah Islamiya (JI), grupare afiliată organizaţiei Al-Qaeda are scopul de a
stabili un califat islamic care ar cuprinde Indonezia, Malaezia, sudul Tailandei,
Singapore, Brunei şi partea sudică a Filipinelor 5 . Despre Jemaah Islamiya se spune că
a devenit, practic, reprezentanţa zonală a Al-Qaeda. Jemaah Islamiya este o
organizaţie cu rădăcini locale şi susţinători în Malaezia, sudul Filipinelor şi Indonezia
dar cu legături internaţionale. Unii lideri ai grupării au fost antrenaţi în taberele Al-
3 Michael D. Maples, Current and Projected National Security Threats to the United States,
Statement for the Record, Senate Select committee on Intelligence Committee, 11 January 2007;
Washington, D.C.: Defense Intelligence Agency, 6.
4 Department of State, Country Reports on Terrorism 2006, April 2007; p. 241.
5 Idem, p. 255.
74