STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

nucleare, la bordul unor nave sau aeronave etc.) şi a produce distrugeri spectaculoase,
în numele unor ideologii, unor principii considerate sacre sau, pur şi simplu, din
asumarea vocaţiei de a pedepsi.
O altă ameninţare este proliferarea acţiunilor punitive sau de răzbunare
împotriva celor care au declanşat campania antiteroristă şi a ţărilor care fac parte din
coaliţia antiteroristă. În acest sens, deosebit de probabile sunt acţiunile care vizează:
lovirea, prin diverse metode, inclusiv asasinate sau lovituri de tip kamikaze, a tuturor
celor care, într-o formă sau alta, se opun stării de haos favorabile proliferării crimei
organizate, traficului de droguri şi de carne vie, câştigului ilicit; efectuarea unor
atacuri asupra sistemelor de protecţie a mediului, a barajelor, şi folosirea deşeurilor
toxice şi radioactive pentru a produce catastrofe ecologice; atacarea şcolilor, a
instituţiilor de cercetare, a laboratoarelor şi unităţilor economice de importanţă
naţională sau internaţională, pentru a produce panica şi teroare; atacarea sistemelor de
valori şi a instituţiilor de cultură; crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranţa,
tensiuni, instabilităţi şi chiar riposte violente şi pentru a adânci starea de anomie a
sistemelor sociale; continuarea şi chiar intensificarea atacurilor cu bombe, explozivi
plastici şi alte mijloace artizanale asupra populaţiei, în locuri aglomerate şi, pe cât
posibil, în prezenţa mass-media. Se mai poate vorbi despre menţinerea şi chiar
creşterea acţiunilor teroriste de sorginte etnică pentru distrugerea ideii de convieţuire
şi cultivarea individualismului, a agresivităţii în purificarea etnică, a separatismului
etnic, precum şi despre acţiuni de natură teroristă în cyberspaţiu, în vederea creării
unor perturbaţii grave în sistemele de comunicaţii, distrugerii sistemelor de comandă
şi control, a sistemelor bancare, virusării bazelor de date, creării unei stări de haos
generalizat în sistemele informaţionale şi de informaţii.
Spectrul ameninţărilor teroriste este însă mult mai larg şi, practic, nu se poate
alcătui un nomenclator complet al ameninţărilor şi riscurilor de natură teroristă, având
în vedere diversitatea lor, dar şi rapiditatea apariţiei altora. Astfel, este posibil ca, în
scurt timp, terorismul să se prezinte, sub aspect asimetric, într-o noua formă de
ameninţare - genetica. Dezvoltarea impetuoasă a societăţii, tehnologia de vârf,
progresele din biologie, din chimie, numeroasele experimente de laborator creează
unele vulnerabilităţi care ar putea genera un nou tip de terorism, mult mai periculos
decât toate celelalte la un loc, terorismul genetic 2 . Aceste ameninţări şi, în consonanţă
cu ele, riscurile aferente sunt nelimitate. Pe unele le putem anticipa, pe altele nu.
Conflictele din ultimele decenii au reliefat însă o cu totul alta perspectivă şi au
repus în operă un principiu care începuse să fie uitat, şi anume acela că nici o forţă
din lume nu renunţă la mijloacele de luptă pe care le are decât dacă apar altele mai
performante şi, în consecinţă, mai eficiente. Astfel, strategiile timpurilor noastre au
înţeles că armamentul de înaltă precizie nu înlocuieşte armele de distrugere în masa şi
că, în orice moment, există posibilitatea folosirii lor de către anumite forţe, îndeosebi
teroriste, nu numai ca riposte asimetrice, ci şi ca modalităţi extreme de implementare
sau de impunere a unor precepte religioase fundamentaliste, de reacţie la globalizare,
2 General de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, Terorismul contemporan-factor de risc la adresa
securităţii şi apărării naţionale, în condiţiile statutului României de membru NATO, Bucureşti 2005,
p. 10.
73