12.07.2015 Views

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 101Siberiei, la eschimoºi, la care vânãtoarea constituie una din ocupaþiileprincipale. Prin comparaþie, în <strong>folclor</strong>ul european sunt mai puþin rãspânditeºi în forme mai evoluate, <strong>de</strong>terminate atât <strong>de</strong> mutaþiile funcþionale,cât ºi <strong>de</strong> interferenþele cu literatura scrisã.Eliberate <strong>de</strong> autoritatea miturilor totemice, basmele <strong>de</strong>spre animaleevolueazã, în tradiþia oralã, spre snoavã, legendã ºi alegorie. Eliberat <strong>de</strong>teama faþã <strong>de</strong> animalul totemic, omul se recunoaºte a fi, dacã nu maiputernic, cel puþin mai isteþ <strong>de</strong>cât animalul. În aceste condiþii, din eroual naraþiunii animalul <strong>de</strong>vine obiect al satirei.Treptat însã, protagoniºtilor acestor povestiri li se atribuie însuºiriantropomorfe, calitãþi umane potrivite unor însuºiri specifice animalelor:vulpea este vicleanã, lupul este rãu, lacom ºi crud, ursul este în generalprost, iepurele fricos etc.Evoluþia cãtre alegorie a fost provocatã <strong>de</strong> amplificarea acestor însu-ºiri antropomorfe.Oglindirea veridicã a însuºirilor ºi obiceiurilor animalelor, a relaþiilorspecifice dintre ele a impul<strong>si</strong>onat evoluþia spre legendã. Sensul <strong>de</strong> legendãse instituie atunci când basmul explicã <strong>de</strong> ce animalele au aceste însuºiri,obiceiuri etc. (<strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> ce nu are ursul coadã? De ce merge bivolulîncet? De ce goneºte câinele pe pi<strong>si</strong>cã ºi <strong>de</strong> ce pi<strong>si</strong>ca prin<strong>de</strong> ºoareci?)Apropierea <strong>de</strong> fabulã, fãrã a se pier<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitatea <strong>de</strong> gen, este pronunþatã,morala fiind fixatã prin proverbe. De multe ori, însã, aceastãapropiere este ºi rezultatul prelucrãrii culegãtorilor sau povestitorilorculþi. O povestire didacticã a lui Ion Creangã <strong>de</strong>spre „ªoarecele ºiret ºilacom” se încheie cu un proverb introdus printr-un avertisment moral:„Ce trebuie sã învãþãm din aceastã fabulãSã nu fim lingãi ºi lacomi ca ºoarecele.Cãci lãcomia pier<strong>de</strong> omenia.”Ca structurã ºi stil, aceste povestiri sunt în general scurte, <strong>si</strong>mple,uneori foarte <strong>si</strong>mple chiar, cuprinzând un <strong>si</strong>ngur motiv. Desfãºurareaacþiunii se bazeazã mai mult pe dialog <strong>de</strong>cât pe întâmplãri relatate.Datoritã exprimãrii succinte ºi proporþiei lor reduse, basmele <strong>de</strong>spreanimale sunt uºor memorate, ca discurs constituit, ajungând astfel la omare ºlefuire.5.3.4. Basmul fantasticOriginea strãveche a acestui gen <strong>de</strong> naraþiune oralã ºi legãturile luicu marile sectoare ale culturii primitive sunt, <strong>de</strong> asemenea, incontesta-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!