5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 101Siberiei, la eschimoºi, la care vânãtoarea constituie una din ocupaþiileprincipale. Prin comparaþie, în <strong>folclor</strong>ul european sunt mai puþin rãspânditeºi în forme mai evoluate, <strong>de</strong>terminate atât <strong>de</strong> mutaþiile funcþionale,cât ºi <strong>de</strong> interferenþele cu literatura scrisã.Eliberate <strong>de</strong> autoritatea miturilor totemice, basmele <strong>de</strong>spre animaleevolueazã, în tradiþia oralã, spre snoavã, legendã ºi alegorie. Eliberat <strong>de</strong>teama faþã <strong>de</strong> animalul totemic, omul se recunoaºte a fi, dacã nu maiputernic, cel puþin mai isteþ <strong>de</strong>cât animalul. În aceste condiþii, din eroual naraþiunii animalul <strong>de</strong>vine obiect al satirei.Treptat însã, protagoniºtilor acestor povestiri li se atribuie însuºiriantropomorfe, calitãþi umane potrivite unor însuºiri specifice animalelor:vulpea este vicleanã, lupul este rãu, lacom ºi crud, ursul este în generalprost, iepurele fricos etc.Evoluþia cãtre alegorie a fost provocatã <strong>de</strong> amplificarea acestor însu-ºiri antropomorfe.Oglindirea veridicã a însuºirilor ºi obiceiurilor animalelor, a relaþiilorspecifice dintre ele a impul<strong>si</strong>onat evoluþia spre legendã. Sensul <strong>de</strong> legendãse instituie atunci când basmul explicã <strong>de</strong> ce animalele au aceste însuºiri,obiceiuri etc. (<strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> ce nu are ursul coadã? De ce merge bivolulîncet? De ce goneºte câinele pe pi<strong>si</strong>cã ºi <strong>de</strong> ce pi<strong>si</strong>ca prin<strong>de</strong> ºoareci?)Apropierea <strong>de</strong> fabulã, fãrã a se pier<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitatea <strong>de</strong> gen, este pronunþatã,morala fiind fixatã prin proverbe. De multe ori, însã, aceastãapropiere este ºi rezultatul prelucrãrii culegãtorilor sau povestitorilorculþi. O povestire didacticã a lui Ion Creangã <strong>de</strong>spre „ªoarecele ºiret ºilacom” se încheie cu un proverb introdus printr-un avertisment moral:„Ce trebuie sã învãþãm din aceastã fabulãSã nu fim lingãi ºi lacomi ca ºoarecele.Cãci lãcomia pier<strong>de</strong> omenia.”Ca structurã ºi stil, aceste povestiri sunt în general scurte, <strong>si</strong>mple,uneori foarte <strong>si</strong>mple chiar, cuprinzând un <strong>si</strong>ngur motiv. Desfãºurareaacþiunii se bazeazã mai mult pe dialog <strong>de</strong>cât pe întâmplãri relatate.Datoritã exprimãrii succinte ºi proporþiei lor reduse, basmele <strong>de</strong>spreanimale sunt uºor memorate, ca discurs constituit, ajungând astfel la omare ºlefuire.5.3.4. Basmul fantasticOriginea strãveche a acestui gen <strong>de</strong> naraþiune oralã ºi legãturile luicu marile sectoare ale culturii primitive sunt, <strong>de</strong> asemenea, incontesta-
102 FOLCLORbile. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> basmele <strong>de</strong>spre animale, care pe parcursul evoluþieilor ºi-au schimbat substanþial statutul funcþional ºi <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> semnificaþii,basmul fantastic s-a constituit în forme primare mai stabile.Privind geneza acestui gen, B. P. Has<strong>de</strong>u a emis ipoteza originii basmuluiîn vis. Aceastã ipotezã este argumentatã prin mari <strong>si</strong>militudiniîntre basm ºi vis. ªi într-unul ºi în celãlalt totul capãtã forme hiperbolice,spaþiul ºi timpul se ºterg, zborul <strong>de</strong>vine un mijloc <strong>de</strong> locomoþie laîn<strong>de</strong>mânã, metamorfozele sunt ceva normal etc. Concluzia este cã basmulnu s-a nãscut într-o epocã sau într-o þarã oarecare, ci pretutin<strong>de</strong>nea,o datã cu naºterea omenirii, pentru cã toþi oamenii au visat, viseazã ºi vorvisa cât va exista omenirea.Ceea ce caracterizeazã basmul, ca operã <strong>de</strong> artã, este o lume cu totulaparte, conceputã în coordonatele unui univers fantastic, opusã <strong>de</strong>ci cotidianului,o lume în care voinþa omului nu cunoaºte limite, în care nu existãcontrarii care sã nu poatã fi rezolvate. Basmul porneºte <strong>de</strong> la realitate,dar se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> <strong>de</strong> ea, trecând în suprareal, un<strong>de</strong> imagineazã nu o lume avisului, ci o lume a dorinþelor omului, <strong>de</strong> fapt o transpunere în aceastãlume cu ajutorul fanteziei. Este o lume opusã realitãþii cotidiene nu prinpersonaje ºi întâmplãri, ci prin atmosfera ei interioarã, prin esenþa ei.Va trebui sã recon<strong>si</strong><strong>de</strong>rãm din aceastã perspectivã relaþia dintrelegendã, mit ºi basm. Funcþional, legenda <strong>de</strong>scrie, iar mitul explicã; basmulcreeazã o lume nouã, care îi este proprie, reorganizând elemente <strong>de</strong>legendã ºi mituri primitive. În trecerea <strong>de</strong> la mit la basm nu se înregistreazãnumai o schimbare <strong>de</strong> funcþie, ci ºi un salt pe un alt plan, într-unnou <strong>si</strong>stem cultural. Se elaboreazã o nouã structurã care corespun<strong>de</strong> uneinoi nece<strong>si</strong>tãþi sociale ºi spirituale. Basmul s-a cristalizat <strong>de</strong>ci, ca genartistic, pe o treaptã mai evoluatã a societãþii umane. El constituie, <strong>de</strong>fapt, o normã într-o societate în care existã contradicþii, în care omul estesupus limitãrilor materiale ºi sociale, un<strong>de</strong> existã <strong>de</strong>ci o ordine socialãcare îi separã pe oameni în clase privilegiate ºi neprivilegiate. Numai aºase poate explica <strong>de</strong> ce basmul a putut conserva pânã în epoca mo<strong>de</strong>rnãelemente ale culturilor primitive. El le-a organizat într-un <strong>si</strong>stem culturalsuperior ºi le-a supus dominaþiei estetice. Basmul nu este numai ocreaþie, ci tocmai din aceastã perspectivã – un creator <strong>de</strong> umanitate,<strong>si</strong>tuându-se în rândul marilor opere <strong>de</strong> artã ale omenirii.Prin reorganizarea elementelor unei lumi preexistente lui, o lume alegen<strong>de</strong>lor primitive ºi a miturilor, basmul ºi-a elaborat, încã din epoca<strong>de</strong> genezã, tipare fundamentale ºi un cod <strong>de</strong> limbaj artistic ce au cãpãtat
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM