Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 93„ – Cine þi-a spart capul?– Frate-meu!– De aceea þi l-a spart aºa tare!” (adicã: Fratele îþi spargecapul mai rãu ca strãinul.) sau:„ – Ce este mai rãu ca o femeie?– Douã” (adicã: Mai rãu decât o femeie nu poate fi decâtprezenþa a douã femei.).În mediile folclorice, proverbele sunt considerate ca exprimând unadevãr incontestabil marcat prin autoritatea pe care le-o dã tradiþia, experienþace stã la baza lor ºi acceptarea lor foarte largã.Proverbul reprezintã un consens formulat printr-un simbol logic. Înlipsa acestuia el, adeseori, nu ar avea sens. De exemplu, „Lupul luprãmâne”– este o tautologie care nu spune nimic. Dar datoritã consensuluiîn privinþa simbolului logic proverbul reprezintã o judecatã adevãratã:lupul nu se schimbã, lupul rãmâne rãu totdeauna = omul rãu rãmânerãu totdeauna.Proverbele ca „Ochii sunt lumina trupului; Somnul e oglinda morþii;Capra sare masa, iada sare casa”– sunt neadevãrate din punct de vederelogic, dar adevãrate din punctul de vedere al consensului colectiv. Conþinutullor se caracterizeazã prin implicarea unei atitudini subiective înraport cu obiectul.Alte proverbe ca „Cine se scoalã de dimineaþã departe ajunge; Buturugamicã rãstoarnã carul mare; Cuptorul bun coace pâine bunã”– suntfalse generalizãri, din punct de vedere logic, determinate de neglijareaunor date care condiþioneazã predicatul logic. Adevãrul proverbial, consensulcolectiv derivã însã tocmai din aceastã falsã generalizare.Dacã în expresiile de mai sus falsa generalizare se bazeazã pe o experienþãverificabilã, în proverbe ca „Câinele care latrã nu muºcã; Pisicablândã zgârie rãu” falsa generalizare se întemeiazã pe o experienþã neverificabilã.Efectul este acelaºi, dar mai puternic, pentru cã solicitã în plusvigilenþa gândirii.În concluzie, proverbele reprezintã un consens etic general, valabilpentru un numãr foarte mare de oameni.În general, proverbele exprimã, printr-o judecatã de tip inferior, unadevãr formulabil printr-o judecatã de tip superior, sau declanºeazã înmintea interlocutorului – pentru a fi decodat – un întreg ºi complicat raþionamentinductiv.